Dobrogea este locația privilegiată pentru primul ecosistem al hidrogenului din România, pentru că acesta ar putea fi produs, consumat de industrie și de comunități și stocat într-o aceeași regiune unde se întâlnește cererea cu oferta. Și există și posibilitatea exportului.
Dobogea este potrivită pentru aplicarea conceptului „Hydrogen Valley”, căci bifează trei factori cheie ca să devină un pol de dezvoltare a hidrogenului curat:
- un potențial excepțional de producere a hidrogenului din energie regenerabilă onshore și offshore;
- cerere regională de hidrogen din rafinării, combinate siderurgice și diferite sectoare de transport;
- rolul strategic pe care îl poate juca Portul Constanța, potrivit unui comunicat al Energy Policy Group (EPG), emis în avanpremiera unui studiu privind elementele unei strategii pentru hidrogenul curat în România.
Dobrogea ar putea găzdui mare parte din electrolizoarele din România, care să producă hidrogen verde și care ar trebui să ajungă la o capacitate de 1.400 MW, pentru a atinge obiectivele „Fit for 55” în industrie și transport.
Circuitul energiei în „Dobrogea – Clean Hydrogen Valley”
În Dobrogea se concentrează cea mai mare parte (2.475 MW, potrivit RWEA) din capacitatea de producție de energie eoliană a României de peste 3.000 MW.
Mai mult, zona comercială românească a Mării Negre are un potențial eolian de nu mai puțin de 94.000 MW, cu care s-ar putea produce 239 TWh (239 de milioane de megawați-oră) anual, potrivit EPG, adică de aproape 4 ori mai mult decât consumul României în 2020.
„Având în vedere potențialul de energie regenerabilă al țării, se estimează că hidrogenul curat ar putea fi produs în România cu un preț de sub 2,5 euro/kgH2”, spune EPG.
Această energie verde ar urma să fie folosită la producția de hidrogen în electrolizoare.
Mai departe, hidrogenul produs ar putea fi folosit tot în regiune, în industrii în care tranziția energetică spre verde este dificilă:
- rafinării (Petromidia),
- siderurgie (Liberty Galați) și
- ciment (Lafarge Medgidia),
- dar și în sistemele de termoficare (Constanța, Galați, Tulcea, Brăila) și
- în transportul maritim (Porturile Constanța, Tulcea, și Mangalia) și aerian (Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu).
Goana după producerea Hidrogenului românesc bun la export
„Portul Constanța poate deveni poarta exportulului de hidrogen. Portul reprezintă unul dintre cele mai valoroase atuuri pentru acest demers”, spune raportul EPG.
Se conturează astfel o sinergie la nivelul lanțurilor valorice a eolienelor offshore și al hidrogenului, în care „portul Constanța ar putea deveni un pol regional de decarbonare pentru întregul bazin al Mării Negre”.
„Pot contribui și șantierele navale din Mangalia, Tulcea, Brăila sau Galați, prin construirea sau modernizarea de nave alimentate cu hidrogen curat și prin găzduirea de stații de alimentare”.
România ar putea beneficia de o parte din investițiile pe care Comisia Europeană se așteaptă să le atragă proiectele pe hidrogen în UE, până în 2030:
- 24-42 de miliarde de euro pentru electrolizoare;
- 22-40 de miliarde de euro pentru sursele de energie regenerabilă aferente;
- 65 de miliarde de euro transportul, distribuția și stocarea hidrogenului
Pentru fiecare milion de euro cheltuit la nivelul lanțului valoric de producție a hidrogenului, se vor crea 7,2 locuri de muncă.
Dobrogea în strategia hidrogenului
Pentru ca acest lucru să se întâmple, viitoarea strategie națională privind hidrogenul ar trebui susțină obiectivul dezvoltării „Dobrogea Hydrogen Valley”, în două etape:
Inițial – cu adresabilitate locală, la scară medie, cu accent pe industrie și mai întâi pentru înlocuirea aprovizionării cu hidrogen produs din surse fosile și a altor procese industriale cu emisii mari de carbon.
Pe termen lung – Dobrogea se poate dezvolta, devenind o vale a hidrogenului la scară internațională orientată spre export, având ca punct nodal Portul Constanța.
