Răzvan Nicolescu: Investiții în lanțuri integrate în țară de hidrogen și grafit
joi

2 decembrie, 2021

Răzvan Nicolescu / Miza tranziției energetice în România sunt investițiile în lanțuri de producție integrate: de hidrogen, baterii și grafit

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 octombrie, 2021

România are la dispoziție sume importante pentru tranziția energetică spre neutralitatea climatică. De felul în care le va folosi depinde „în ce categorie vom fi: în cea câștigătoare, care va culege roadele zeci de ani de acum  încolo, sau în cea care va plăti costurile”, a declarat Răzvan Nicolescu (foto), la conferința CursDeGuvernare „Noua economie europeană și transformarea economiei românești”.

Banii trebuie folosiți pentru investiții în producția de echipamente din țară, necesare pentru tranziția energetică, și nu pentru importul acestora.

„Dacă luăm acei bani și îi folosim ca să umflăm anumite facturi de achiziții, atunci efectul economic este foarte mic. (…) Banii pot să ne treacă prin cont și să plece în altă parte”, spune Răzvan Nicolescu, membru al Consiliului de Conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).


În schimb, „dacă luăm acești bani pentru a produce în România anumite echipamente, anumite tehnologii care sunt cerute de tranziția energetică, atunci vom fi în categoria câștigătoare. Vom crea aici locuri de muncă, se vor dezvolta industrii conexe. Vom avea mai multe încasări la buget”, a explicat Răzvan Nicolescu.  

Răzvan Nicolescu a dat câteva exemple care ar putea fi modelele schimbării de politică economică legată de tranziția energetică, de la „cumpărat de România” la „fabricat în România”.

Avem în țară un mare producător de electrolizoare pentru hidrogen

În condițiile în care se vorbește tot mai mult despre producția și utilizarea hidrogenului în România, strategii economiei par să ignore faptul că la Craiova este o firmă care poate produce echipamente de electroliză a apei pentru obținerea hidrogenului.

„Vorbim foarte mult de hidrogen (…), dar nici nu ne-am întrebat cum am putea să convingem compania Cummins, unul din cei mai mari producători de echipamente pentru obținerea hidrogenului, care este deja la Craiova, să producă electrolizoarele în România”.


În schimb, americanii de la Cummins „au încheiat un acord cu Spania, probabil că vor încheia un acord cu Germania, să construiască o fabrică lângă Hamburg. Ei erau deja în România, dar fac fabrici în altă parte”, a subliniat expertul citat.

Când deschidem mina de grafit?

La construcția electrolizoarelor care extrag hidrogenul din apă se folosește grafenul, un material obținut din grafit, iar România și-a propus să redeschidă două mine de grafit din portofoliul Salrom. Grafitul este materia primă principală și pentru alți electrozii industriali.

Mai mult, grafenul ar putea sta la baza unui alt concept de baterie în afară de soluția litiu-ion.

„Cum ar trebui valorificate resursele de grafit?”, a fost întrebat Răzvan Nicolescu la conferința CursDeGuvernare

Soluția este la îndemână: „să luăm 100 de milioane din PNRR și să dea drumul Salrom la producția de grafit. Și dacă suntem inteligenți, creăm un lanț integrat, dar pentru asta trebuie măcar să ne propunem Noi nu numai că pierdem anumite competiții dar nu ne prezentăm la ele”, spune expertul citat.

Construcția de lanțuri integrate în țară, pentru baterii

Nu numai producția de grafit are nevoie de lanțuri integrate construite în țară.

„Apropo de Alianța Bateriilor, este important să fim în această alianță și să dezvoltăm acest domeniu. Cum? Putem să dschidem niște mine, care să producă anumite minerale necesare pentru baterii, putem să școlarizăm ingineri care să atragă investiții în domeniul bateriilor, putem să finanțăm niște fabrici care să funcționeze pe lângă Ford, pe lângă Renault, cu speranța că acestea vor produce mașini electrice în România”, spune Răzvan Nicolescu.

Pentru asta este nevoie inițiativă politică, de un curaj așa cum l-au avut polonezii atunci când au riscat să se împrumute ca să facă o fabrică de baterii la ei în țară, fără măcar să aibă experiență în industria auto, măcar ca România.

Polonezii s-au dus  la Banca Europeană de Investiții, au împrumutat 600 de milioane de euro și, împreună cu coreenii de la LG au făpcut fabrica de unde exportă acum baterii.

„Ei, vorba  fotbaliștilor, au n-au mingea – trag la poartă. Noi avem mingea și ne uităm la ea”, conchide expertul citat.

Și „nici măcar nu suntem în stare să ne prezentăm avantajele:

  • suntem singura țară din Europa Centrală și de Est, care are 24% energie regenerabilă în mixul de consum. Vom face, probabil, 35%.
  • suntem țara cu cele mai mic nivel de emisii per capita. 
  • suntem singura țară din UE ccare are cu 55% mai puține emisii decât în 1990”, amintește Răzvan Nicolescu

Alte argumente împotriva variantei perdante

„Dar dacă vom lua miliarde de euro ca să  cumpărăm panouri fotovoltaice de la alții și toți banii se vor duce în China, atunci o să ne păcălim că am atras acele fonduri (europene) și impactul asupra economiei va fi  foarte mic.

Dacă vom lua acei bani pentru a produce, de exemplu biocarburanți în România, atunci vom reduce deficitul comercial. Anul trecut deficitul la acest capitol a fost de 250 de milioane de euro, în condițiile în care avem zeci de tone de materie primă lăsate pe câmp”, spune Răzvan Nicolescu.

De asemeni, pot fi identificate „proiecte de genul UiPath, pe zona de tehnologie, de inovare. Putem să avem prim planul, așa cum am avut în trecut, când aveam prima rafinărie de petrol din lume, când am fost primul producător de petrol înregistrat oficial și am avut primul oraș iluminat centralizat”.

Sau, chiar dacă luăm tehnologiile altora, „să producem echipamentele aici, să le instalăm și să le vindem și în altă parte. Atunci se va crea un impact”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Se pot face multe lucruri dacă există o minimă planificare și o minimă preocupare. Altfel există riscul să fim nu în categoria celor deștepți, ci în cea a celor care plătesc costurile. Sute de trilioane vor fi investite, vor genera pentru unii oportunități și profit, iar pentru alții – costuri”, a conchis expertul citat.

Video-conferința integrală aici:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr