La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Prima victimă a investigației Panama Papers: Premierul Islandei a demisionat

de Iulian Soare 5.4.2016

Sigmundur GunnlaugssonPremierul Islandei, Sigmundur Gunnlaugsson (foto), a demisionat marți, la 24 de ore de la dezvăluirile Panama Papers și puțin timp după ce președintele Ólafur Ragnar Grímsson a refuzat să accepte cererea acestuia de dizolvare imediată a parlamentului. 

Sigmundur David Gunnlaugsson este prima “victimă” a investigației globale Panama Papers, anchetă în cadrul căreia a fost dezvăluit faptul că acesta și-ar fi ascuns investiții în paradisuri fiscale.

Luni, peste 10.000 de persoane (într-o țară cu puțin peste 325.000 de locuitori) au manifestat în stradă cerând demisia premierului:

demonstratii islanda panama papers

Demonstrația la care peste 10.000 de persoane i-au cerut demisia premierului Islandei

El și soția sa, Anna Sigurlaug Palsdottir, au cumpărat în 2007 o companie paravan prin care deținea acțiuni la mai multe bănci. Aceasta se întâmpla când negocia cu creditorii internaţionali tocmai salvarea băncilor islandeze de la faliment.

Ulterior, el i-a vândut soției jumătate din firmă, cu 1 dolar.

De asemenea, nu a declarat compania când a intrat în parlament, în urmă cu doi ani.

Deținerea unei “shell company”, cum sunt aceste firme, nu este ilegal, dar este imoral, iar asta a fost sancționat prompt de oamenii care i-au cerut luni demisia.

Sigmundur David Gunnlaugsson  mai este acuzat de lipsă de onestitate și pentru că în 2009, când a fost întrebat dacă deține vreun offshore, el a răspuns: “Eu însumi? Nu. … Well, companiile islandeze cu care am lucrat au legături cu companii offshore.”

Panama Papers

Anchete oficiale, scoaterea offshorurilor la lumină și reformarea fiscalității din Uniunea Europeană – acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante măsuri care s-au prefigurat sau care au fost cerute la nivel europeam, în urma dezvăluirilor din Panama Papers.

Autoritățile din întreaga lume vor investiga posibile fraude sau fapte de corupție, însă una dintre cele mai importante componente ale acestei investigații globale ar trebui să vizeze sistemul bancar, prin intermediul căruia au fost posibile tranzacții considerate suspecte.

Băncile, în centrul scandalului
Peste 500 de bănci, filialele și sucursalele lor au înregistrat circa 15.600 de companii paravan cu firma de avocatură Mossack Fonseca, reiese din investigația presei internaționale.

Dintre acestea, circa 2.300 de companii offshore au fost înființate de gigantul britanicHSBC pentru clienții săi.

Pe locul doi se află credit Suisse cu 1.105, urmat de UBS (1.100), Societe Generale(979) și Royal Bank of Canada (378).

Credit Suisse și HSBC, doi dintre cei mai mari administratori de averi din lume, au negat acuzațiile că ar folosi în mod activ companii offshore pentru a-și ajuta clienții să ”trișeze” la plata impozitelor.

Ambele figurează în Panama Papers printre băncile care au ajutat la punerea pe picioare a unor structuri complexe ce îngreunează munca administrațiilor fiscale și a organelor de anchetă de a urmări circuitul banilor dintr-o jurisdicție într-alta.

Tidjane Thiam, CEO-ul credit Suisse, a admis că banca folosește structuri financiare offshore, însă doar pentru clienții foarte bogați care au active în multiple jurisdicții fiscale. Thaiam a declarat totodată că instituția nu sprijină folosirea acestora în scopul evitării plății unor taxe.

HSBC a precizat că documentele făcute publice datează dinaintea unei reforme ample a modelului de business.

Ambele băncii au plătit în ultimii ani amenzi acordate de autoritățile americane pentru operațiunile lor bancare sau de administrare a averilor.

Credit Suisse a acceptat în 2014 plata unei amenzi de 2,5 miliarde de dolari pentru că ar fi ajutat mai mulți americani înstăriți să evite plata impozitelor. HSBC a fost de acord, în 2012, să achite 1,9 miliarde de dolari pentru că ar fi operat tranzacții prin care tranficanți de droguri din Mexic au spălat bani.

Ca urmare a dezvăluirilor, mai multe autorități de reglementare a sistemului bancar din Europa au anunțat că vor investiga activitățile offshore ale instituțiilor de credit.

Autoritățile suedeze au somat conducerea Nordea Bank, cel mai mare creditor din Scandinavia, să răspundă unor întrebări cu privire la serviciile oferite clienților săi.

Și Banca centrală din Olanda, care analizează posibile fapte de spălare de bani, va lua în calcul dosarele Panama în investigația oficială, a anunțat minsterul olandez de Finanțe.

Panama: Vom coopera cu autoritățile din întreaga lume. Reacții în UE

De la publicarea primelor informații, luni, lideri importanți au cerut măsuri pentru transparentizarea operațiunilor din paradisurile fiscale, suspectate a fi asociate unor fapte de evaziune fiscală, dar și de finanțarea criminalității și a terorismului.

Panama Papers este o anchetă realizată de un grup internațional de jurnaliști de investigație a scos la iveală practicile îndoielnice ale unor lideri și politicieni profilici din toată lumea care au ales să își plaseze averile în paradusi fiscale, protejându-le prin intermediul în offshore-uri a căror activități sunt greu de monitorizat. Peste 11 milioane de documente din arhiva unei firme de avocatură din Panama au ridicat cortina, ilustrând afacerile nevăzute ale elitei mondiale.

Franța, Australia, Noua Zeelandă, Austria, Suedia și Olanda se numără printre statele care au început să ancheteze posibile acte de corupție sau fraudă, în timp ce alte state, printre care și Marea Britanie, și-au exprimat intenția de a lansa investigații oficiale. China a limitat accesul cetățenilor la informațiile din Panama Papers, media controlată de stat denunțând materialele publicate de presa occidentală drept un atac la adresa liderilor non-vestici.
Guvernul din Panama a anunțat că va colabora pentru soluționarea oricăror cercetări penale ce ar putea rezulta în urma scurgerile de informații.
”Guvernul va coopera cu orice cerere sau solicitare de asistență necesare în eventualitatea în care apar acțiuni legale”, se arată într-un comunicat al executivului din Panama.

Germania intenționează să amendeze legea privind combaterea spălării de bani astfel încât să oblige companiile offshore să divulge identitatea acționarilor. ”Secretomania trebuie să înceteze”, a declarat ministrul german al Justiției, Heiko Maas, adăugând că transparența este o parte integrantă a luptei împotriva evaziunii fiscale și a finanțării terorismului.
Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a declarat la rândul său că dezvăluirile din Panama Papers vor crește presiunile de a combate utilizarea abuzivă a normelor fiscale, adăugând că sunt necesare măsuri suplimentare în acest sens.

”Nu putem permite ca o parte a societății să muncească din greu, să respecte regulile și să își plătească taxele, în timp ce altă parte a societății trișează”, a spus și ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel. ”Trebuie să impunem o interdicție internațională asupra companiilor și fundațiilor offshore a căror proprietari rămân anonimi”, a precizat Sigmar Gabriel.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.4.2016

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult