Prognoza oficială de creștere economică a României a fost amendată drastic luni, de la 5,5% estimarea anterioară, la doar 4% acum (în linie cu majoritatea estimărilor economiștilor și instituțiilor internaționale), reiese din prima proiecție a principalilor indicatori macroeconomici emisă de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) după demiterea lui Ion Ghizdeanu.
Astfel, conform noilor estimări cu privire la evoluția economiei locale, producția industrială ar urma să înregistreze o scădere de 1% în acest an, față de creșterea de 5,2% din prognoza anterioară. Pe minus va fi și producția din agricultură, în vreme ce evoluția sectorului construcțiilor a fost puternic ajustată în sus (de la o creștere de 7% în primăvară, la 20% în prezent).
Corectată semnificativ a fost și traiectoria PIB-ului potențial, mult mai optimistă în prognoza CNSP din mai. Astfel, potențialul de creștere economică ar urma să scadă 4,7% în acest an, la 3,8% în 2023.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)
Deflatorul salvează PIB-ul, din nou
În termeni nominali, PIB-ul a fost ajustat în creștere, de la 1.031 de miliarde în mai (la o creștere de 4,4%) la 1.040 de miliarde acum (la o creștere de 4%), în contextul în care deflatorul PIB a fost ajustat semnificativ, de la 3,5% în mai la 6% în prezent.
O ajustare similară a avut loc și anul trecut, când, în iarnă, CNSP estima deflatorul PIB pentru 2018 la 2,1%. La sfârșitul anului, în prognoza din noiembrie, estimarea privind deflatorul sărea la 5,9%.
Valoarea PIB-ului nominal (în mld. lei) este importantă deoarece pe baza ei se calculează nivelul deficitului.
Deflatorul PIB reflectă cât din creșterea sau scăderea Produsului Intern Brut este generată de evoluția prețurilor.
Prognozele de anul trecut și Bugetul 2019 s-au făcut după suspendarea legii răspunderii
La sfârșitul anului trecut, Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare a fost, de facto, suspendată pentru fostul premier Viorica Dăncilă și fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici, cel puțin în ce privește bugetele pentru 2019 și măsurile fiscale necesare susținerii acestuia.
Cei doi au scăpat de răspunderea cu privire la cifrele prezentate și asumate în buget (inclusiv cele de creștere economică furnizate de CNSP) grație unor prevederi strecurate într-un OUG.
Dăncilă și Teodorovici au fost singurii demnitari români care au operat astfel de derogări de la Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare, cerută expres de Fondul Monetar Internațional (FMI) în criză, pentru garantarea sustenabilității viitoare a finanțelor publice.
Evoluție mai pesimistă pentru piața forței de muncă
Mai pesimiste sunt și estimările legate de evoluția numărului de angajați și a salariilor medii.
Astfel, numărul mediu de salariați din economie ar urma să fie de 5,17 milioane în acest an, față de 5,28 milioane estimarea anterioară. Salariul mediu brut ar urma să fie de doar 4.945 de lei pe an, față de 5.163 de lei în prognoza anterioară.
Cifrele privind evoluția pieței forței de muncă sunt importante deoarece sunt folosite la proiecția veniturilor din contribuții, cea mai importantă sursă individuală de venituri a bugetului general consolidat.
CNSP estimează o deteriorare a deficitului de cont curent la 4,9% din PIB în 2019, față de 3,3%, prognoza anterioară.
Cu privire la 2020, CNSP estimează acum o creștere economică de 4,1% din PIB (față de 5,7% în mai), pe fondul încetinirii consumului.
