Operaţiuni la sol în Ucraina ale Occidentului ar putea fi necesare „la un moment dat”, a repetat preşedintele francez Emmanuel Macron într-un interviu publicat sâmbătă seara de Le Parisien, precizând că nu va iniția o asemenea decizie.
„Poate că la un moment dat – nu doresc, nu voi lua iniţiativa – vor fi necesare operaţiuni la sol, oricare ar fi acestea, pentru a contracara forţele ruse”, a declarat preşedintele Macron în interviul realizat vineri, la revenirea sa de la Berlin unde s-a întâlnit cu liderii german şi polonez, precizează AFP, agenție preluată de Agerpres.
„Puterea Franţei este că o putem face”, a adăugat el.
În capitala Germaniei, Emmanuel Macron s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz şi cu premierul polonez Donald Tusk într-o demonstraţie de unitate între cele trei ţări.
Declaraţiile repetate ale preşedintelui Emmanuel Macron, care refuză să excludă trimiterea de trupe terestre în Ucraina, au provocat tulburări în rândul aliaţilor Parisului, în primul rând Germania, şi au stârnit dezaprobarea aproape unanimă a opoziţiei din Franţa.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat după acea întâlnire că susţinătorii Ucrainei vor folosi profiturile extraordinare din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa achiziţiile de arme pentru Kiev.
Italia exclude posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina. Ministrul italian al Apărării: Europa are nevoie de o strategie clară şi unitară
Europa trebuie să evite „declaraţii măreţe” şi contradictorii şi să aibă mai degrabă o strategie clară şi unitară împotriva Rusiei în privinţa războiului din Ucraina, a declarat sâmbătă ministrul italian al Apărării,, Guido Crosetto.
Spre deosebire de Paris, care nu exclude această posibilitate, Roma nu va trimite niciodată trupe în zona de conflict, a mai spus acesta.
„Occidentul ar trebui să evite declaraţiile măreţe – cum ar fi trimiterea NATO în Ucraina – pentru a încerca să arate mai bine. Sau să evite să se împartă la întâlniri de câte doi sau trei când suntem 27 în Europa”, a declarat Crosetto într-un interviu pentru ediţia de sâmbătă a cotidianului La Repubblica, referindu-se la statele membre ale Uniunii Europene.
Pentru a contracara Rusia, „un monolit”, Crosetto crede că Europa are nevoie de „o strategie clară, necontradictorie şi, poate, construită împreună ca o coaliţie”.
Italia s-a angajat să furnizeze Kievului, pe tot parcursul anului 2024, materiale şi echipamente, inclusiv armele de care Ucraina are nevoie pentru efortul său de război împotriva Rusiei. Italia a semnat un pact de apărare pe 10 ani în februarie pentru a sprijini Ucraina, deşi detaliile acestui acord nu au fost făcute publice.
Crosetto a criticat întâlnirea dintre Germania, Franţa şi Polonia care a avut loc vineri, spunând că este „nepractic” să fie divizată coaliţia europeană care sprijină Ucraina. Deşi Kievul are nevoie de mai multă muniţie, Crosetto a spus că astfel de decizii trebuie luate la reuniunile UE şi NATO.
La fel precum Crosetto, ministrul de externe italian Antonio Tajani a exclus sâmbătă, într-un interviu separat pentru Corriere della Sera, că trupe italiene vor fi trimise vreodată în Ucraina şi a spus că „obiectivul nostru este să ajungem la pace, nu să extindem războiul”.
(Citiți și: ”Emmanuel Macron: Dacă lăsăm Ucraina să piardă, atunci Rusia va amenința Moldova, România și Polonia”)
****
