Președintele Klaus Iohannis, în Parlament: Este timpul schimbării

Preşedintele Klaus Iohannis a spus, în discursul susţinut în fața Parlamentului la un an de la organizarea primului tur al alegerilor prezidențiale, că şi-a dorit ca 2015 sa fie perceput drept anul în care a început schimbarea modului de a se face politică în România şi începutul înnoirii clasei politice.

”Este timpul schimbării. Depinde de noi toţi dacă răspundem la aceste aşteptări ale societăţii. Vă invit să fim împreună în acest demers”, a spus parlamentarilor președintele Iohannis.

Principalele idei conținute în discursului președintelui:

2015 să fie anul recâştigării normalităţii în interior şi în exterior

• Am ţinut să fiu în faţa dumneavoastră la un an de la preluarea mandatului nu pentru a face un bilanţ sec, ci ca gest de normalitate democratică. Convingerea mea profundă este că marile proiecte ale unei naţiuni se pot realiza doar dacă se sprijină pe norme de politică asumate. Acest fundament avea nevoie de reconstrucţie.
• Am dorit ca 2015 să fie anul recâştigării normalităţii în interior şi în exterior. În plan intern, prima mea promisiune a fost un altfel de a face politica, fără scandal, cu respect şi seriozitate. Am considerat că acest lucru începe şi cu președintele, al cărui rol e să fie generator nu de tensiune, ci de echilibru. Recâştigarea normalităţii se poate face prin transformarea ideii de consultare dintr-una golită de sens în una reală, cu efecte concrete.
• Ştiu că unii s-au întrebat de ce nu reacţionez la orice subiect, de ce nu intervin în forţă la adresa unor oameni politici cu funcţii importante, de ce nu răspuns la atacuri cu aceeaşi monedă. Sper că onorând promisiunea de a face politică altfel, am dat răspuns şi acestor întrebări.

România puternică e un proiect naţional pe care îl construim deja

• Anul 2015 a demonstrat că se poate să avem acord larg pe subiecte publice şi că un asemenea acord nu rămâne doar pe hârtie.
• Prima acţiune a fost acordul pentru creşterea bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în 2017. Bugetul pe anul 2016 prevede o primă etapă de creştere, astfel încât în 2017 acordul să fie respectat.
• Tot de o largă majoritate s-a bucurat şi strategia naţională de apărăre, care e azi un document fundamental ce defineşte obiectivele majore ale ţării noastre. Pentru prima dată am inclus aici aspecte ce ţin de educaţie şi sănătate, de păstrarea identităţii naţionale sau de protejare a patrimoniului. România puternică e mai mult decât un deziderat, e un proiect naţional pe care îl construim deja. Restabilirea normalităţii in politica interna a insemnat şi un alt tip de raportare la Constitutie şi la legi.
• Mă bucur să constat că în cazuri importante, pentru cel al Codului Fiscal, a existat disponibilitatea de a se apleca cu atenţie asupra textului legii. Pe de altă parte, două lucruri fundamentale încă lipsesc: dezbaterea şi rigoarea. Legi importante au intrat în atenţia publică abia după adoptarea lor, odată ajunse la promulgare sau după, ceea ce nu serveşte nici Parlamentului , nici publicului.
• La începutul sesiunii am vorbit despre aşteptarea generală ca legile să fie mai clare şi să nu se schimbe frecvent. Parlamentul trebuie să răspundă acestor aşteptări, prin mai multă dezbatere şi mai multă rigoare.

Să nu uităm lecțiile anului 2015: corupția ucide

• Trebuie să ne uităm la lecţiile anului 2015 şi la ce lipseşte pentru ca România să fie prosperă. Cea mai tragică lecţie a anului 2015 este fireşte Colectiv. Evenimentul care a îndurerat o naţiune întreagă a scos la iveală problemele a multor sisteme.  Sunt lucururi pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării. Cea mai dură concluzie este aceea că pur şi simplu corupţia ucide că se pot pierde vieţi nevinovate dacă nu respectăm legi şi reguli şi dacă noi ca societate închidem ochii la respectarea lor.
• Se împlinesc 26 de ani de când românii s-au ridicat împotriva regimului comunism. S-au ridicat cu forţa şi curajul date de a dobândi democraţia. Se cuvine să nu uităm şi să respectăm acest sacrificiu. Astăzi, cel mai bun mod de a onora acest sacrificiu este să reconstruim încrederea şi să facem altfel de politică. Reconstrucţia clasei politice este tema pe care o propun pentru anul 2016.
• Greul acestei misiuni revine partidelor. Tocmai înnoirea în materie de idei, practici şi oameni este şansa de a restabili echilibrul politic. Cred într-un sistem în care stânga şi dreapta sunt bine reprezentate.
• Îmi doresc ca românii să perceapă politica ca pe un spaţiu al reprezentării, în care este onorabil şi onorant să participi.

Provocările anului 2016 – România educată

• Anul 2016 va aduce şi alte tipuri de provocări decât cele care ţin de alegerile electorale. Aştept de la noul cabinet o guvernare responsabilă. Acest Executiv se află în faţa unei noi provocări, a unei şanse de a arăta că se pot lua decizii responsabile. Cred că atitudinea responsabilă faţă de banul public şi găsirea unei soluţii eficiente sunt liniile acestui mandat.
• Îmi doresc o creştere economică despre care să nu vorbim în termeni statistici, ci una care să se reflecte în viaţa de zi cu zi, în nivelul de trai al fiecărui român.
• România educată ca proiect de ţară ar trebui să fie una dintre aceste direcţii, ea incluzând nu doar sistemul de învătământ, ci şi încurajearea culturii, cercetării şi aprecierea informaţiei.
• Despre 2015 s-ar putea spune multe, iar peste ani istoricii vor avea perspective diferite. Ceea ce mi-aş dori eu să se spună despre 2015: că a fost anul în care a început schimbarea modului de a se face politică în România şi începutul înnoirii clasei politice. Este timpul schimbării. Depinde de noi toţi dacă răspundem la aceste aşteptări ale societăţii. Vă invit să fim împreună în acest demers.
• La discursul susţinut de Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere a participat premierul Dacian Cioloş şi membri ai Cabinetului său, reprezentanţi ai Corpului diplomatic, precum şi şefii unora dintre instituţiile statului.

La şedinţă sunt prezenţi 399 din cei 547 de parlamentari.

Klaus Iohannis împlineşte un an de mandat în 21 decembrie, perioadă în care Parlamentul se va afla deja în vacanţă, astfel încât preşedintele adresează acest mesaj miercuri, chiar înaintea votului asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Discursul de miercuri este al patrulea pe care preşedintele îl susţine în faţa Parlamentului, de la depunerea jurământului şi preluarea mandatului.

Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale în 16 noiembrie 2014, iar în 21 decembrie el a preluat oficial mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu.