Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

Cronicile

Președintele Iohannis retrimite Parlamentului legea care dezincriminează construcția fără autorizație

de Vladimir Ionescu , 2.5.2019

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis joi Parlamentului legea care dezincrimina execuția fără autorizație a lucrărilor de construcţii. Potrivit legislației în vigoare, lucrările de construcție executate fără autorizaţie sunt considerate infracţiune, pedepsită cu închisoare sau amendă.

Argumentele președintelui:

Legea pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții are ca obiect de reglementare trecerea din sfera ilicitului penal în cea a ilicitului contravențional a faptelor de executare fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c), e) și g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Precizăm că, în forma transmisă la promulgare, legea menționată a făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională prin Decizia nr. 142 din 13 martie 2019 a respins criticile de neconstituționalitate formulate. Dincolo de aspectele de constituționalitate, apreciem că se impune reexaminarea de către Parlament a Legii pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții din perspectiva oportunității dezincriminării faptelor prevăzute de art. 24 lit. a) prin raportare la categoriile de lucrări reglementate de art. 3 alin. (1) lit. c) și e) din această lege, sub aspectul implicațiilor pe care aceste măsuri legislative le au asupra siguranței în construcții și a protejării unor valori sociale deosebit de importante precum viața, integritatea corporală sau protecția mediului înconjurător.

Potrivit dispozițiilor art. 24 lit. a) și ale art. 3 alin. (1) lit. c), e) și g) din Legea nr. 50/1991 în forma în vigoare, constituie infracțiune executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a următoarelor categorii de lucrări: „c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente”; „e) lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice”, precum și „organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote”; „g) organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote”.

Având în vedere că atât prin Legea nr. 50/1991, cât și prin alte reglementări din domeniu, precum Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul se urmărește respectarea regimului construcțiilor, respectiv, al calității și disciplinei în construcții, ansamblul obligațiilor stabilite prin aceste acte normative are ca finalitate protejarea interesului general pe care urbanismul și amenajarea teritoriului, precum și securitatea și siguranța în construcții îl reprezintă.

Așa cum s-a reținut chiar prin Decizia nr. 142/2019, par. 41 „obligația obținerii autorizației de construcție are drept scop prevenirea consecințelor negative în cazul unor construcții necorespunzătoare (…) așa fiind, amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor sunt operațiuni care trebuie să respecte planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și anumite standarde de calitate și siguranță”.

Totodată, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că „Legea nr. 50/1991 reglementează condițiile în care trebuie să aibă loc executarea lucrărilor de construcții, stabilind în sarcina deținătorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren și/sau construcții – anumite obligații ce derivă din necesitatea protejării interesului general pe care sistematizarea și amenajarea teritoriului, precum și securitatea și siguranța în construcții îl reprezintă. Ca atare, potrivit acestei legi, construcțiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai în baza autorizației de construire, ce reprezintă actul de autoritate al administrației locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea și executarea construcțiilor” (Decizia nr. 846/2007).

Or, din analiza categoriilor de lucrări a căror executare fără autorizație de construire sau a căror desființare nu mai atrag răspunderea penală, potrivit legii supuse reexaminării, apreciem că cele prevăzute de art. 3 lit. c) și e) din Legea nr. 50/1991 reprezintă lucrări de interes public. Pe cale de consecință, necesitatea tragerii la răspundere penală pentru faptele amintite subzistă, tocmai din perspectiva protejării unor valori sociale deosebit de importante precum viața, integritatea corporală sau protecția mediului înconjurător, răspunderea contravențională nefiind suficientă în raport de importanța acestor valori care necesită protecție din partea statului.

Astfel, lucrările prevăzute de art. 3 lit. c) și e) din Legea nr. 50/1991 vizează investiții de infrastructură (autostrăzi, drumuri, poduri, apeducte, baraje), deschiderea de cariere și balastiere, branșamente, racorduri la utilități, lucrări privind căile de comunicații. Prin raportare la importanța și dimensiunile acestor categorii de lucrări, amploarea acestora și consecințele pe care lipsa sau nerespectarea autorizațiilor de construcții le pot avea asupra siguranței publicului sau asupra mediului înconjurător, apreciem că se impune menținerea în sfera ilicitului penal a acestor fapte.

Dezincriminarea faptelor amintite este de natură să afecteze chiar realizarea unor investiții publice, încurajând intervenții neautorizate asupra autostrăzilor, drumurilor județene, podurilor, rețelelor electrice sau în realizarea forajelor, generând riscuri la adresa siguranței cetățenilor. Or, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în Decizia nr. 142/2019, par. 55, legiuitorul are obligația de a lua măsuri „în vederea apărării valorilor sociale ocrotite prin lege, prin adoptarea instrumentelor legale necesare în scopul prevenirii stării de pericol și a fenomenului infracțional, cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen”, aspect care decurge chiar din art. 1 alin. (3) din Constituție.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.5.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului: Poliția Locală nu poate ridica mașini, prefectul de București trebuie să atace hotărârea

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului îi solicită Prefectului Municipiului București să atace în contencios hotărârea Consiliului General al Municipiului București prin care s-a decis ridicarea mașinilor din oraș.… Mai mult

Stiri

Rusia / Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice

Vladimir Ionescu

Din Murmansk spre Extremul orient, prima centrală nucleară plutitoare din lume începe vineri o călătorie de 5.000 de kilometri în Arctica, în ciuda temerilor militanților… Mai mult

Stiri

Video / 10 minute înspăimântătoare: Sindicatul polițiștilor demonstrează cum se măsluieşte un concurs pentru ocuparea unui post de conducere în Poliţie, ca să câştige „cine trebuie“

Mariana Bechir

Sindicatul Pro Lex a postat pe Youtube o filmare care demonstrează corupția din interiorul Poliției și modul în care sunt promovați incompetenți în structurile de… Mai mult

Stiri

23 de zile pentru înființarea centrelor de prelevare organe în toate spitalele județene – sunt acreditate doar 22 dintre cele 41 de spitale

Mariana Bechir

Fiecare spital judeţean din ţară va fi obligat, începând cu 15 septembrie, să aibă un centru de prelevare de organe, a anunțat joi, la Bistrița,… Mai mult

Stiri

Document / Ministerul de Finanțe reglementează apariția Băncii Naționale de Dezvoltare

Razvan Diaconu

Ministerul Finanțelor Publice a publicat, vineri, proiectul unei ordonanțe de urgență care reglementează cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România. Înființarea unei bănci… Mai mult

Europa

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

Iulian Soare

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care… Mai mult

Europa

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Victor Bratu

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie… Mai mult