Legea care introduce în Codul Muncii sancțiuni între 1.500 și 3.000 lei în cazul orelor suplimentare, pentru fiecare angajat, a fost retrimisă la Parlament de președintele Klaus Iohannis. Acesta cere legislativului clarificarea gamei de neregului vizate de sancțiuni.
Inițiatorii modificării aduse Codului Muncii susțineau că reglementarea este necesară pentru generarea unui efect disuasiv, de natură să determine o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală.
Forma în vigoare sancționează angajatorul cu sume între 1.500 și 3.000 pentru munca peste program, indiferent de numărul salariaților aflați în această situație și de numărul orelor suplimentare.
Art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede:
Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: (…) i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei.
Aproximativ 35% din angajații români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, pondere care face ca România să ocupe locul 3 în clasamentul UE, mult peste europeană, de 23%.
Motivele invocate de șeful statului:
Având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancționator doar pentru situația prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii – respectiv de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare sau, în cazuri excepționale peste 48 de ore pe săptămână – dar cu îndeplinirea condițiilor stabilite de art. 114 alin. (2) din Codul muncii, considerăm că, pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanțierea acestei sancțiuni, prin indicarea în mod expres a situațiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenționale, se arată în cererea de reexaminare.
În acest sens, semnalăm că, potrivit dispozițiilor art. 120 – 124 din Codul muncii există și alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaților; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare; precum și orice alte situații de încălcare a regimului juridic privind munca suplimentară, ce se pot ivi în practică.
Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancțiunii pentru încălcarea dispozițiilor privind munca suplimentară vizează doar situația urmărită de inițiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică și altor situații ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii.
