Legea privind taxa de solidaritate – care vizează OMV Petrom și Romgaz – retrimisă la Parlament de către președintele Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022, prin care a fost așa-numita taxă de solidaritate.

Decizia a fost luată joi, 13 aprilie, cu o zi înainte de intrarea în perioada liberă de Paștele ortodox, iar luni, a doua zi de Paște, președintele urma să plece într-un turneu de 9 zile în America de Sud.

Legea este importantă pentru că marii vizați sunt Romgaz și OMV Petrom, prin a căror suparataxare guvernul spera să aducă la buget 8 miliarde de lei în plus. Banii au fost prinși la categoria venituri în Bugetul pe anul 2023.

Şeful statului consideră că legea are unele dispoziţii ce „nu sunt îndeajuns de clare”, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament :

Potrivit textului nou introdus, este detaliat modul în care se va calcula ponderea în cadrul procentului de 75% din cifra de afaceri a activităţilor din sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor. În acest scop sunt stabilite preţuri de referinţă ce vor fi incluse în calculul ponderii în cifra de afaceri societăţilor ce desfăşoară astfel de activităţi, dar nu mai puţin decât media cotaţiilor la bursa de la Londra sau Viena, după caz, în anul fiscal/exerciţiul financiar de referinţă.

(Citiți și: ”Suprataxare dură a profiturilor OMV Petrom și Romgaz – guvernul le ia aproape 2 mld. de euro. OMV Petrom așteaptă clarificări ca să scoată gazele din Marea Neagră”)

Faţă de conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dispoziţii nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament. Astfel, este necesar să fie reanalizat şi clarificat mecanismul de calcul privind contribuţia de solidaritate temporară, pentru evitarea unor situaţii în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor – își motivează Președinția decizia.

Această contribuţie de solidaritate va fi plătită de societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor şi care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, iar aceasta se va calcula prin aplicarea unei cote de 60% asupra bazei, iar baza se calculează pe baza profiturilor impozabile anuale în exerciţiul financiar 2022 şi, respectiv, în exerciţiul financiar 2023, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021.

„Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 186/2022 prin care a fost creat cadrul legal pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie, în contextul îndeplinirii de către România a obligaţiilor ce-i revin, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, în scopul asigurării finanţării investiţiilor în proiecte energetice strategice şi a resurselor necesare pentru protejarea populaţiei de efectele creşterii preţurilor la energie. Ordonanţa de urgenţă nr. 186/2022 a stabilit cuantumul, modul de calcul şi destinaţia contribuţiei de solidaritate. Potrivit Regulamentului european, aceasta are caracter temporar”, se arată în cererea de reexaminare.

(Citește și: „Parlamentul a modificat ”taxa de solidaritate”, ca statul să fie sigur că plătește și OMV Petrom„)

„Încasările din contribuţia de solidaritate urmează a fi utilizate, cu aplicarea mecanismului prevăzut de articolele 6 şi 7 ale Ordonanţei de urgenţă nr. 186/2022, pentru măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiţii în conformitate cu obiectivele REPowerEU, prevăzute în planul REPowerEU şi în REPowerEU: acţiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o dimensiune transfrontalieră, măsuri menite să reducă efectele negative ale crizei energetice”, se mai arată în document.

Potrivit acestuia, legea supusă reexaminării a fost adoptată tacit de Senat, în calitate de primă Cameră competentă, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a aprobat OUG nr. 186/2022 cu modificări şi completări, introducând un nou alineat, alin. (6) la art. 1.

Controversele și presiunile pe această lege

Încă de la anunțul aduptării Ordonanței de Urgență, au apărut controversele privind pragul de 75% activitate de extracție și prelucrare pe care o companie trebuie să-l atingă în activitatea sa de exploatare a hidrocarburilor. Era limpede că Romgaz se încadrează în acest criteriu, însă calculele OMV Petrom nu erau atât de clare, compania afirmând la acea dată că nu va plăti taxa, întrucât nu atinge acel prag.

Guvernul s-a văzut nevoit să ceară lămuriri la Comisia Europeană, care a reexplicat Directiva, în sensul că a insistat pe procentul de 75%.

Noile încercări le legiuitorului român, de a redefini indicatorii luați în calcul, nu au lămurit fără dubii dacă OMV Petrom se va încadra sau nu.

Romgaz și OMV Petrom sunt cei doi partenri care urmază să investescă și să extragă gazele din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep.

****