Preşedintele francez Francois Hollande a decretat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, stare de urgenţă în toată ţară, precum şi o măsură mai controversată prin prisma acordului Schengen – închiderea frontierelor naţionale.
Atacurile teroriste de la Paris, care s-au soldat cu moartea a cel puţin 158 de persoane, vin la doar zece luni după ce 20 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma atentatelor asupra redacţia revistei Charlie Hebdo.
„A doua decizie pe care am luat-o este să închid graniţele. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu intră să comită crime, dar şi că cei care au comis crimele pe care din păcate le-am văzut să poată fi arestaţi dacă încearcă să părăsească teritoriul”, a spus preşedintele francez.
James Woolsey, fost director al CIA, este de părere că decizia autorităţilor franceze este neobişnuită şi indică o teamă legată de infiltrarea unor posibili terorişti în rândul imigranţilor sirieni şi din Orientul Mijlociu care se îndreaptă de luni de zile către Europa.
„(Închiderea graniţelor, n.r.) Este un lucru nou pentru mine atunci când vine vorba despre un atac terorist şi ar putea indica faptul că se tem sau că sunt de părere că în spatele atactului asupra lor se află oameni care au venit din Siria şi din acea parte a lumii, acea parte a Mediteranei. Se tem de ce le traversează graniţele”, a precizat fostul director CIA, adăugând că în opinia sa Franţa „pune o frână până când reuşeşte să aducă situaţia sub control”.
În ciuda declaraţiilor făcute de Hollande, traficul internaţional s-a desfăşurat în condiţii normale în această dimineaţă. Jurnaliştii britanici care au luat trenul pentru a ajunge la Paris spun că acesta a ajuns în Gara de Nord a capitalei franceze la ora anunţată în program, controlul de paşapoarte desfăşurându-se în aceleaşi condiţii ca până acum.
„Graniţele Franţei par foarte deschise în această dimineaţă, în ciuda carnagiului de aseara”, notează un jurnalistul Luke Harding, de la The Guardian.
British Airways şi Air Franţe şi-au anunţat, însă, clienţii că există posibilitatea ca zborurile către Paris să întârzie, din cauza unor „verificări de securitate suplimentare la toate aeroporturile din ţară”.
Regulile Schengen
Franţa este obligată să opereze în conformitate cu regulile impuse prin acordul Schengen, acord care instituie libera circulaţie a personelor din 26 de state europene semnatare. Acordul Schengen a intrat în vigoare în 1995 şi a abolit graniţele interne ale UE, dându-le posibilitatea ceţănilor acestora (cu excepţia cetăţenilor din Marea Britanie, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România) să se mişte în interiorul Uniunii fără a li se verifica actele de identitate la graniţă.
Potrivit regulilor Schengen, statele care au semnat acordul au posibilitatea de a reintroduce controale la graniţele interne timp de zece zile din motive legate de „politici publice sau securitate naţională”. Dacă problemele persistă, controalele pot fi reînnoite pe perioade de 20 de zile, timp de maximum două luni. O reglementare europeană din 2013 specifica faptul că aceste controale „ar trebui să fie o excepţie şi ar trebui introduse doar ca o măsură de ultimă instanţă, pentru un scop şi perioadă de timp limitate„.
Închiderea frontierelor nu reprezintă o noutate în Europa. Franţa şi-a întărit recent securitatea de la graniţe pentru a face faţă fluxului de imigranţi de la frontiera cu Italia. Statul a impus controale şi după atacurile teroriste din 2005, de la Londra. De asemenea, Austria, Portugalia şi Germania ar fi efectuat astfel de controale şi în timpul unor evenimente sportive de amploare, cum ar fi FIFA World Cup, potrivit presei străine. Franţa şi-a anunţat intenţia de a închide frontierele şi înainte de începerea unei conferinţe de două săptămâni pe tema schimbărilor climatice, programată să aibă loc la finele lunii, la Paris.
„Franţa îşi va închide graniţele pentru câteva săptămâni”, a declarat ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, într-un interviu legat de măsurile de securitate pregătite de Franţa pentru organizarea conferinţei. Măsura ar reprezenta o precauţie pentru „o ameninţare teroristă sau riscuri la adresa ordinii publice”, a explicat ministrul francez.
