Firmele nu vor face investiţii şi angajări imediat, după reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, deoarece mediul privat se teme că în 2015 „statul va lua cu două mâini ceea ce a dat cu o mână”, şi va creşte fiscalitatea, a declarat marți preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS), Mihai Bogza.
„Până în 2013, în clasamentul internaţional privind ficalitatea în Uniunea Europeană, România era peste medie, deci fiscalitatea era mai mure decât media în Uniunea Europeană şi nu cred că serviciile pe care statul le punea la dispoziţia celor care plăteau taxele erau mai bune. În 2014, înainte de scăderea CAS, a avut loc creşterea taxelor, mai multe majorări, precum taxa pe stâlp, majorarea accizei. Reducerea CAS vine ca un efect marginal, doar 3 luni din acest an. Nu se poate vorbi de o disponibilizare a resurselor din sectorul privat în condiţiile în care statul a atras mai întâi resurse de la mediul privat, utilizate pentru sectorul public mai puţin performant”, a explicat preşedintele CIS, la un eveniment pe teme economice, citat de agenţia MEDIAFAX.
El a arătat că pentru a fi decise investiţii şi noi angajări în companiile private, măsura de reducere a CAS trebuie să fie menţinută mai mult timp, iar celelalte taxe să rămână neschimbate.
„Trebuie să vedem un an în care această reducere se manifestă integral, în 2015, şi dacă nu va fi însoţită de alte măsuri fiscale, care să crească presiunea pe mediul privat. Ne temeam că la anul ni se va lua cu două mâini ce ne-a fost dat în aste trei luni. Ne este în continuare teamă, pentru că nu am înţeles de ce după un an în care totul părea că este bine, respectiv creştere economică, grad ridicat de aborbţie a fondurilor europene, statul a crescut fiscalitatea. Ne temem că nici în 2015, în condiţiile în care există presiuni pe buget, ca urmare a scăderii CAS, nu se va face altceva decât să se crească fiscalitatea”, a declarat Mihai Bogza.
El avertizează că în condiţiile în care scăderea încasărilor la buget are toate şansele să fie acoperită de către autorităţi, nu prin reducerea cheltuielilor, ci prin creşterea fiscalităţii.
Pe de altă parte, Mihai Bogza a precizat că pe fondul majorării fiscalităţii în prima parte a anului, companiile private şi-au ajustat planurile de investiţii, astfel că există riscul ca şi trimestrul al treilea să continue recesiunea tehnică.
În ceea ce priveşte evoluţia investiţiilor străine directe, reprezentantul CIS apreciază că deşi scăderea de 13% din primele şapte luni n-ar fi un capăt de ţară, îngrijorări ridică stabilizarea în ultimii trei ani a fluxului de capital străin atras de România, la circa 2 miliarde de euro.
„Două miliarde de euro este foarte puţin faţă de anii de dinainte de criză, faţă de potenţialul ţării, dar ce-i mai rău este că o mare parte vin pentru acoperirea pierderilor înregistrate de firme în criza. Ceea ce vedem acum nu este investiţie nouă, ci în mare parte pentru completarea fondurilor epuizate de criză”, a mai explicat preşedintele CIS.
Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului legea de aprobare a reducerii CAS, dar în urma celui de-al doilea vot al legislativului a promulgat actul normativ săptămâna trecută.
Şeful statului a declarat de mai multe ori că Executivul nu va avea probleme să acopere deficitul la fondul de pensii, anul acesta, mai ales că e beneficiarul taxei pe stalp, al accizei pe combustibil şi va putea plăti pensiile fără probleme, dar pentru 2015 deficitul fondului de pensii va creşte de la 12,5 miliarde de lei la 17, 5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de 5 miliarde de lei.
„Aş reaminti că, în afară de acest deficit pe care legea îl creează, România mai are câteva obligaţii, una care decurge din Tratatul Fiscal, prin care in 2015 trebuie să reducem deficitul cu 0,8 – 0,9% din PIB, alte 5 miliarde. În 2015 trebuie sa avem o creştere de cel putin 0,3% din PIB la aparare, alte 2,5 miliarde”, a precizat Traian Băsescu.
El a mai precizat că anul viitor va fi nevoie de fonduri suplimentare pentru asigurarea componentei autohtone la credite externe şi la finanţările nerambursabile de la UE, în condiţiile în care se vor supraune două programări bugetare 2007 – 2014 şi 2014 – 2020.
Autorităţile române au avut, săptămâna trecută, la Bruxelles, o întâlnire de evaluare cu misiunea FMI, CE şi BM, tema principala de discuţie reprezentând-o cea de-a doua rectificare bugetară.
