Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională interdicția ca la scrutinul pentru Parlamentul European să fie organizat orice fel de referendum.
Parlamentul a amendat Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, introducând un nou text care prevede că ”în ziua de referință nu se pot organiza alte tipuri de alegeri și nici referendumuri la nivel național sau local.”
Demersul vine în contextul reluării discuțiilor privind un referendum pe justiție, ca instrument de blocare a modificării codurilor penale.
Șeful statului declara în decembrie că varianta referendumului „rămâne în discuție”:
I-am rugat pe colegii mei să studieze problema, să vedem cum putem să abordăm chestiunea în așa fel încât să fie și eficientă. Nu vrem să ne jucăm de-a referendumul, ci dacă îl facem, să fie util.
Un referendum convocat de președinte nu produce rezultate obligatorii și acest lucru trebuie știut.
Procedura pentru organizarea referendumului privind Justiţia a fost declanșată încă din ianuarie 2017, când preşedintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. Nu a urmat însă niciun alt demers.
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală, referendumul reprezintă modalitatea prin care poporul român exercită în mod direct suveranitatea națională, constituind un mecanism eficient de manifestare a democrației directe.
”Desigur, autoritatea legiuitoare este liberă să opteze pentru orice soluție legislativă în materie referendară, însă fără a interfera cu competențele celorlalte autorități publice în acest domeniu, precum și fără a le modifica statutul constituțional ori atribuțiile prevăzute în Legea fundamentală. Or, norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme și principii constituționale”, se arată în sesizarea trimisă la CCR.
Alegerile vor avea loc pe 26 mai, competiția vizând cele 33 de locuri ce-i revin României în viitorul PE.
Legislativul european va avea un total de 705 locuri, după ieșirea Marii Britanii din Uniune.