România va investi până la sfârşitul anului peste trei miliarde de euro, sumă ce va păstra deficitul public în limita de 2% din PIB (convenit cu FMI şi CE), a declarat premierul Ponta, luni, în cadrul unei conferinţe organizate de Ambasada SUA, AMCHAM şi AMRO.
„Am mers pe o cale, altfel corectă, aceea de a scădea în fiecare an deficitul public, de a ne duce spre ţintele europene de deficit structural. Cred însă că în acest an am mers un pic prea repede pe această cale. După 7 luni din anul 2014, România are un deficit al bugetului public de 0,2% din PIB. În mod normal, pentru o economie puternică, consolidată, asta ar fi o veste bună. Pentru o economie ca cea românească, care are nevoie de investiţii, nu cred că e o veste atât de bună”, a explicat Victor Ponta, citat de agenţia MEDIAFAX.
(Citiți și: ”DOCUMENT / Execuţia bugetară la 7 luni în rezumat: venituri mici, investiţii mici, fonduri UE şi mai mici”)
Suma ce trebuie cheltuită până la sfârşitul anului este de peste trei miliarde de dolari, capital ce se va simţi în dezvoltarea întregii ţării, potrivit premierului.
În opinia sa, căderea investiţiilor publice în primele luni din acest an a fost provocată, pe de o parte, de procedurile lungi şi contestaţii, şi de fuga de responsabilitate a celor care se ocupă de aceste proceduri: ”E vorba de proceduri lungi, despre o boală românească a contestării: nu există niciun fel de procedură care să nu fie contestată. E vorba despre fuga de repsonsabilitate a celor care trebuie să ducă aceste proceduri la bun sfârşit şi cred că aici cu o colaboare strânsă cu mediul de afaceri, cu Guvernele partenere, pentru a învăţa din experieţa acestora, ne va ajuta să folosim mai bine banii pe care îi avem pentru investiţii şi pe care nu îi cheltuim din motive procedural birocratice”, a declarat premierul la conferinţa organizată de Ambasada SUA şi AMCHAM.
Procedurile complicate, fuga de răspundere şi teama de DNA au fost explicaţiile pe care premierul Ponta le-a oferit, săptămâna trecută, şi pentru gradul mic de absorbţie a fondurilor europene.
„Ştampile multe, semnături, să ne gândim la lumea ideală în care nu o să mai avem nevoie de ştampile, dacă va exista vreodată această lume (…) Mă rog, am îmbunătăţit mult, dar am fost la un moment dat ţara cea mai birocratică cu fondurile europene din Europa. E adevărat că era şi fuga de răspundere, era şi frica de DNA, şi atunci toată lumea punea ştampile şi semnături”, a declarat Victor Ponta, la Călăraşi, cu ocazia semnării unor contracte pe bani europeni.
Scăderea abruptă a investiţiilor în primele şapte luni ale acestui an a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu, în august, atunci când acesta a explicat de ce va returna Parlamentului legea privind reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor sociale. Şeful statului explica la sfârşitul lunii august că au scăzut atât investiţii de la buget, cât şi cele din fonduri europene şi investiţiile străine directe, fapt ce a dus la creşterea şomajului.
„O altă sursă, care cred că este credibilă, va fi tăierea investiţiilor, în condiţiile în care pe primele 6 luni, investiţiile au scăzut cu 25 la sută. Probabil că vor reloca banii de investiţii la pensii, dar asta înseamnă reducerea numărului locurilor de muncă, şomaj, care deja a crescut după reducerea de până acum a investiţiilor”, explica Traian Băsescu, referindu-se la posibilele surse pentru acoperirea deficitului suplimentar ce va apărea la fondul de pensii, după reducerea CAS.
Datele au fost confirmate de Ministerul Finanţelor, la începutul acestei luni, când a fost făcută publică execuţia bugetară pe primele şapte luni.
Deficitul bugetar a scăzut în luna iulie la 0,2% din PIB, de la 0,5% la finele lunii iunie, în condiţiile în care cheltuielile bugetare au fost mai mici (atât ca valoare nominală, cât şi în termeni reali) comparativ cu primele şapte luni din 2013.
În primul semestru, veniturile bugetului consolidat au fost cu 4,5 miliarde lei sub nivelul programat, jumătate fiind încasări nerealizate din TVA, în timp ce chelutielile cu investiţiile s-au plasat mai jos cu 2,1 miliarde lei, iar cele pentru programele din fonduri UE cu 4,4 miliarde lei.
Deficitul de 0,2% corespunde ca valoare clauzei de investiţii acceptate de CE, care permite ca deficitul de anul acesta să ajungă la 2,2% din PIB, pentru ca ce depăşeşte 2 la sută să fie folosit pentru cofinanţarea proiectelor europene.
Cheltuieli
În ultimele luni, Guvernul a anunţat o serie de măsuri care vor creşte cheltuielile la buget, fără ca acestea să fie însă investiţii:
- amnistierea fiscală a tuturor bugetarilor care au primit venituri salariale necuvenite
- amnistierea fiscală a persoanelor care au primit pensii şi indemnizaţii pentru creşterea copilului mai mari decât era legal
- creşteri ale veniturilor salariale ale angajaţilor din poliţie, armată şi servicii secrete
- acordarea unor indemnizaţii lunare pentru pensionarii care aveau până în 2010 pensii speciale (militari, personal navigant, grefieri)
