DOCUMENT / Execuţia bugetară la 7 luni în rezumat: venituri mici, investiţii mici, fonduri UE şi mai mici - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

27 noiembrie, 2021

DOCUMENT / Execuţia bugetară la 7 luni în rezumat: venituri mici, investiţii mici, fonduri UE şi mai mici

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 august, 2014

Deficitul bugetar a scăzut în luna iulie la 0,2% din PIB, de la 0,5% la finele lunii iunie.

Performanţa contabilă este consemnată în condiţiile în care cheltuielile bugetare au fost mai mici (atât ca valoare nominală, cât şi în termeni reali) comparativ cu primele şapte luni din 2013.

 

Venituri sub nivelul programat

CLICK pentru mărire

În primul semestru, veniturile bugetului consolidat au fost cu 4,5 miliarde lei sub nivelul programat, jumătate fiind încasări nerealizate din TVA, în timp ce chelutielile cu investiţiile s-au plasat mai jos cu 2,1 miliarde lei, iar cele pentru programele din fonduri UE cu 4,4 miliarde lei.


Guvernul şi-a fixat ca ţintă pentru acest an un deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB.

La sfârşitul lunii iulie, veniturile totalizau 120,9 miliarde de lei şi reprezentau 18,3% din PIB. În termeni nominali, veniturile au crescut cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Sume rambursate de UE – minus 10,4%

Încasările au fost mai mari la contribuţiile de asigurări sociale (+1,7 miliarde de lei), impozite şi taxe pe proprietate (+990 milioane de lei), accize (+1,27 miliarde de lei), impozitul pe profit (+864,5 milioane de lei) şi TVA (+643,5 milioane de lei).

În schimb, veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor s-au redus cu 80%, ca urmare a încasării în anul precedent a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în sumă de 2 miliarde de lei.


Sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate au scăzut cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În bugetul general consolidat sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat.

Cheltuielile bugetului general consolidat: Au crescut la salarii și bunuri și servicii, au scăzut la investiții cu 30%

CLICK pentru mărire

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 121,9 miliarde lei, au fost mai mici atât în termeni nominali, cu 0,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, cât şi în termeni reali, acestea fiind inferioare cu 1 punct procentual ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 3,3%, influenţate de majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie de la 800 lei la 850 lei şi a plaţii drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

La capitolul bunuri şi servicii, cheltuielile au urcat cu 4%, în principal ca urmare a plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 11,8 miliarde lei, respectiv de 1,8% din PIB, faţă de 14,9 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Ministerul Finanţelor menţionează că în perioada raportată din anul 2013 au fost achitate arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei.

(Descărcaţi AICI situaţia Bugetului General Consolidat- iulie 2014)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCiulie2014.pdf

    Se vede mai bine . 🙂
    Deci , deficitul bugetului de stat a fost de 6 miliarde ,sase sute cinzeci si unu de milioane , opt sute de mii lei ( noi ) 6.651.800.000 lei. In 7 luni .
    Cum ajunge la doar 1,01 miliarde lei in partea dreapta a graficului , pagina 2 ?
    Simplu . Fiind bugetul un sac enorm in care intra toate veniturile statului , deficitul a fost redus prin scaderea unor surplusuri financiare (bani incasati si necheltuiti) . Tip 116 milioane de la bugetul asigurarilor sociale, 195 milioane surplus de la asigurarile pentru somaj sau 245 milioane necheltuite de catre Compania Nationala de Autostrazi 🙂 si Drumuri Nationale. S.a.m.d.
    De ce nu au fost cheltuite sumele in surplus , e alta poveste dar face bine sa crezi ca deficitul a fost doar ala declarat . Mic sau foarte mic .
    Nu e necesar sa ai diploma de studii superioare pentru a face astfel de jonglerii in bugetul de stat de dragul impresiei .
    Altceva ar fi fost daca respectivele surplusuri bugetare erau depozitate undeva ca „bani albi pentru zile negre”. Evident depaseste capacitatea profesionala a mandrilor experti bugetari din minister si platiti de catre romani . Iar deficitul real aparea in toata „splendoarea” lui. Sigur nu mai aparea nimeni pe sticla sa se laude .

  2. Se pot face mai multe lucruri cu banii nefolositi inca
    1. Partea de la bugetul statului necesara pentru proiectele pe fonduri europene (ex si sub forma de avans)
    2. Proiecte de la bugetul de stat,
    3. Proiecte locale
    4. Salarii pentru profesori, medici si fonduri europene (OI-uri la care nu s-au marit salariile si se vede rezultatul iar daca se desfiinteaza rezultatul o sa fie si mai vizibil pentru ca MFE si AM nu au experienta iar pe ISPA, unde au ceva experienta au fost cu totul alte reguli).
    Cel mai rau lucru ar fi sa se dea la institutii sa-i pape pe mobilier, birotica, autoturisme si alte nimicuri, decat asta atunci mai bine prime la oameni,
    5. Se pot plati eventual datoriile Romaniei luate cu dobanda mai mare dar intro mai mica masura
    6. Se pot recupera o parte din zacamintele Romaniei cedate catre terti,
    7. Se pot despagubi cei care au fost desproprietariti,
    8. Se pot platii banii la cei care au avut proces cu statul si au castigat,
    9. Se poate completa Fondul de Pensii,
    10. Se poate dota Armata Romana cu o minima tehnica de aparare,
    11. Se poate face de ex. Autostrada Bucuresti Brasov,
    12. Se poate face un plan si o Strategie, aprobate de Parlament si in care sa se regaseasca si proiectele CL si CJ.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCiulie2014.pdf

    Se vede mai bine . 🙂
    Deci , deficitul bugetului de stat a fost de 6 miliarde ,sase sute cinzeci si unu de milioane , opt sute de mii lei ( noi ) 6.651.800.000 lei. In 7 luni .
    Cum ajunge la doar 1,01 miliarde lei in partea dreapta a graficului , pagina 2 ?
    Simplu . Fiind bugetul un sac enorm in care intra toate veniturile statului , deficitul a fost redus prin scaderea unor surplusuri financiare (bani incasati si necheltuiti) . Tip 116 milioane de la bugetul asigurarilor sociale, 195 milioane surplus de la asigurarile pentru somaj sau 245 milioane necheltuite de catre Compania Nationala de Autostrazi 🙂 si Drumuri Nationale. S.a.m.d.
    De ce nu au fost cheltuite sumele in surplus , e alta poveste dar face bine sa crezi ca deficitul a fost doar ala declarat . Mic sau foarte mic .
    Nu e necesar sa ai diploma de studii superioare pentru a face astfel de jonglerii in bugetul de stat de dragul impresiei .
    Altceva ar fi fost daca respectivele surplusuri bugetare erau depozitate undeva ca „bani albi pentru zile negre”. Evident depaseste capacitatea profesionala a mandrilor experti bugetari din minister si platiti de catre romani . Iar deficitul real aparea in toata „splendoarea” lui. Sigur nu mai aparea nimeni pe sticla sa se laude .

  2. Se pot face mai multe lucruri cu banii nefolositi inca
    1. Partea de la bugetul statului necesara pentru proiectele pe fonduri europene (ex si sub forma de avans)
    2. Proiecte de la bugetul de stat,
    3. Proiecte locale
    4. Salarii pentru profesori, medici si fonduri europene (OI-uri la care nu s-au marit salariile si se vede rezultatul iar daca se desfiinteaza rezultatul o sa fie si mai vizibil pentru ca MFE si AM nu au experienta iar pe ISPA, unde au ceva experienta au fost cu totul alte reguli).
    Cel mai rau lucru ar fi sa se dea la institutii sa-i pape pe mobilier, birotica, autoturisme si alte nimicuri, decat asta atunci mai bine prime la oameni,
    5. Se pot plati eventual datoriile Romaniei luate cu dobanda mai mare dar intro mai mica masura
    6. Se pot recupera o parte din zacamintele Romaniei cedate catre terti,
    7. Se pot despagubi cei care au fost desproprietariti,
    8. Se pot platii banii la cei care au avut proces cu statul si au castigat,
    9. Se poate completa Fondul de Pensii,
    10. Se poate dota Armata Romana cu o minima tehnica de aparare,
    11. Se poate face de ex. Autostrada Bucuresti Brasov,
    12. Se poate face un plan si o Strategie, aprobate de Parlament si in care sa se regaseasca si proiectele CL si CJ.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr