Ordonanța de Urgență care va modifica reglementările privind votul în străinătate va fi pusă în dezbatere publică la mijlocul lunii august, a anunțat miercuri, la începutul ședinței de Guvern, Dacian Cioloș.
În lipsa ei, a explicat premierul, există riscul ca la alegerile parlamentare din această toamnă alegătorii din diaspora să se lovească de mai multe restricții decât în anii precedenți.
„Cu toate eforturile care au fost făcute, în momentul de față, doar ceva peste 3.500 de români din străinătate s-au înscris în Registrul Electoral, pentru diferite motive, care nu țin doar de faptul că n-au avut cunoștință de această posibilitate (…)
Legea are câteva deficiențe din punctul nostru de vedere, pentru că nu ia în calcul ce se întâmplă dacă numărul de cetățeni înscriși în Registrul Electoral este foarte mic, deci în ce fel punem în aplicare aceste facilități, pentru că ăsta am înțeles că era obiectivul acestei legi, de a crea facilități noi pentru votul românilor din străinătate.
Așa cum sunt formulate lucrurile în momentul de față, cu acest număr foarte mic înscris în Registrul Electoral, riscăm să avem chiar restricții mai mari decât în anii trecuți pentru votul din străinătate„, a explicat premierul necesitatea modificării legislației în domeniu.
Ordonanța va modifica prevederile care ar putea limita votul din disapora:
„Obiectivul este de a veni cu anumite clarificări și de a elimina posibilitatea unor interpretări care să îngrădească dreptul la vot al românilor din străinătate. După cum știți, legea actuală, modificată în 2015, prevede două facilități noi pentru desfășurarea scrutinului în străinătate. Pe de o parte, votul prin corespondență, pentru care ne pregătim, și, pe de altă parte, posibilitatea ca cel puțin 100 de alegători români din străinătate să solicite crearea unei secții de vot în localitatea în care-și au domiciliul sau reședința. Dar ambele facilități sunt condiționate de înscrierea în Registrul Electoral”, a mai spus premierul Cioloș.
Cele trei modificări propuse de PNL
Liberalii au adoptat luni o rezoluție prin care cer Guvernului o OUG prin care să fie introdusă în lege posibilitatea ca solicitarea de înregistrare pentru votul prin corespondenţă să fie transmisă şi online. În momentul de față, aceste cereri pot fi transmise doar prin poștă.
O a doua modificare propusă de PNL este ca, în afara secțiilor de votare din ambasade şi consulate, Ministerul Afacerilor Externe să constituie un număr de secţii de votare cel puţin egal cu cel existent la turul II al alegerilor prezidenţiale din 2014.
Noua lege spune că secțiile de votare, altele decât cele din ambasade și consulate, pot fi înființate doar dacă există cel puțin 100 de alegători înscriși într-o localitate. În plus doar cei înregistrați deja la aceste secții speciale pot vota aici.
A treia modificare dorită de liberali etse ca în secțiile create în localitățile unde sunt cel puţin 100 de alegători înregistrați să poată vota toți cetăţenii români cu domiciliul în localitatea sau grupul de localităţi arondate acelei secţii, indiferent dacă au semnat sau nu solicitarea de constituire a secţiei.
19 iulie – 3.090 de alegători înscriși în Registrul electoral al diasporei
Până pe 19 iulie au cerut înscrierea în Registrul electoral 3.090 de alegători români cu domiciliul sau reședința în străinătate, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente (AEP).
Dintre aceștia, 2.371 de români au cerut să voteze prin corespondență, iar 719 au ales votul în secțiile de votare.
Cei care nu s-au înscris în Registru nu vor putea vota într-o secție apropiată de locuința lor, ci vor fi nevoiți să meargă până la secțiile din sediul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secțiilor consulare și institutelor consulare.
Secțiile de votare speciale din străinătate organizate la cererea alegătorilor, pentru a fi evitate aglomerările și cozile din anii trecuți, se pot înfiinţa dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- Dacă în Registrul electoral s-au înscris cel puțin 100 de alegători cu domiciliul sau reședința în localitatea sau grupul de localități respectiv;
- Dacă există acordul autorităţilor din ţara respectivă.
Perioada de înscriere în registru a început la 1 aprilie și se va încheia cu aproximativ trei luni înainte de data alegerilor, adică la începutul lunii septembrie.
Potrivit legii, la alegerile parlamentare pot să voteze în străinătate doar ectățenii cu domiciliul sau cu reședința în străinătate. Prin reședință în străinătate se înțelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinșa secundară, alta decât cea de domiciliu, și unde posedă un drept legal de ședere mai mare de 90 de zile.
La alegerile prezidențiale din 2014 au votat în străinătate 378.811 persoane, cel mai mare număr din toate scrutinurile de până acum. În afara acestora însă mii de români nu au reușit să voteze, deși au stat la coadă ore în șir, din cauza numărul mic de secții și ștampile.
Urmărește-ne pe Google News
