Modificările PNRR propuse Comisiei Europene de către România afectează în mare măsură capitolele Educație și Sănătate, două domenii ce nu se bucură de generozitatea Guvernului nici în bugetele anuale. Pe lista tăierilor operate de guvernanți se numără, de exemplu, 6 spitale și aproximativ 850 de laboratoare școlare. De asemenea, este diminuat numărul de unități ce vor beneficia de fonduri pentru combaterea abandonului școlar.
România a trimis vineri la Bruxelles o cerere de modificare a PNRR, împreună cu noul capitol a Planului, RePowerEU. Revizuirea face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR și reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 și în 2021 față de previziunile inițiale: România a trebuit să taie circa 2 miliarde de euro din suma alocată inițial.
Modificarea planului propusă de România prevede eliminarea a patru investiții din planul inițial și modificarea a aproximativ 70 de măsuri, iar cele mai afectate domenii par a fi Educația și Sănătate.
Guvernul nu a prezentat nicio modificare, dar a reacționat luni, când mass-media a început să publice tăierile transmise la Bruxelles.
Comisia Europeană va analiza în următoarele patru săptămâni aceste propuneri și va decide dacă ele corespund politicii europene.
Sănătate – 740 de milioane de euro tăiate de la spitale
Prin updatarea PNRR, șase spitale sau secții noi ale unor unități medicale pierd finanțarea din cauza „riscului ridicat” de nerealizare, potrivit cererii de modificare a PNRR pe care Guvernul a trimis-o vineri la Bruxelles.
„La Sănătate au fost reduse 740 de milioane, ceea ce a dus la un buget final de 1,7 miliarde pentru investiţii şi au rămas neatinse cele 400 de milioane pentru digitalizare, aceasta fiind o condiţie, o cerere expresă a Comisiei Europene”, a explicat luni, într-o conferință de presă, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Cele șase proiecte de spitale eliminate:
- Construire, dotare si amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea
- Construire Corp nou- Departament Sănătatea mamei si copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa
- Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie – Arad
- Construcţia Spitalului de Urgenţă Prof. Dr. Dimitrie Gerota într-o nouă locaţie
- Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – Relocare şi modernizarea activităţii
Ministerul Sănătății: Toate spitalele aprobate se vor construi, dar nu neapărat prin PNRR
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a reacționat mai întâi printr-un mesaj publicat pe Facebook în care spune că toate spitalele aprobate pentru finanţare de Ministerul Sănătăţii se vor construi. Cele care nu vor mai beneficia de fonduri PNRR, vor fi dezvoltate finanțări de la Banca Europeană de Investiţii.
Ulterior, el a organizat o conferință de presă în care a explicat că nu a renunțat la investiții, ci a eliminat spitalele ce nu mai au șanse să fie realizate: „Nu am renunțat absolut la nimic, a trebuit să reducem un buget pe care nu îl mai primim. E evident că unele spitale care au alergat mai încet au pierdut”, a afirmat de asemenea Alexandru Rafila. „Aceste spitale sunt cele identificate cu risc crescut. (…) Nu au demarat procedurile de licitație. În schimb, există spitale unde construcția deja se ridică, cum e cel de la Bistrița”, a mai afirmat Alexandru Rafila.
„Cu risc crescut sunt aceste 6 spitale la care nu renunțăm și folosim împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI), ceea ce permite o prelungire a termenului. Să ne înțelegem, dacă nu termini până la data la care finanțatorul îți asigură resursa, atunci plătești de la bugetul de stat. Nu avea rost să intrăm într-o astfel de situație”, a afirmat Alexandru Rafila.
Finanțările BEI sunt însă împrumuturi, nu fonduri nerambursabile precum cele PNRR
„Investițiile din infrastructură propuse spre ajustare din PNRR vor fi finanțate din fonduri de la Banca Europeană de Investiții și, ca să nu îmi mai puneți această întrebare, fondurile de la bănci sunt fonduri rambursabile, ca să ne înțelegem. Asta e situația, finanțatorul a spus nu vă mai dau 2,4 vă dau 1,7 miliarde”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Pe de altă parte, realizarea cu fonduri BEI sau de la alte instituții financiare va dura mai mult și, pe deasupra, nici nu există șanse mari ca România să-și permită astfel de investiții, din împrumuturi, în contextul actualului deficit bugetar. De altfel, experiențele din trecut sunt ilustrative pentru planificări de acest gen ce nu s-au concretizat niciodată.
Programele de sănătate rămase intacte în PNRR, conform ministrului Rafila:
„A rămas integrală finanţarea din PNRR pentru proiectele destinate reducerii infecţiilor în spitale, pentru dotarea şi extinderea secţiilor de ATI nou-născuţi, pentru reabilitarea şi dotarea ambulatoriilor de specialitate, pentru construcţia centrelor comunitare integrate”.
USR cere Comisiei să respingă modificările
Europarlamentarul USR Vlad Gheorghe a anunțat, luni, că a solicitat Comisiei Europene să respingă modificările propuse de guvernul PSD-PNL la PNRR. ”Este clar că tăieri iresponsabile – minus 740 de milioane de la spitale – pun în pericol cetățenii europeni, fiind împotriva obiectivelor Uniunii Europene și a scopului Mecanismului de redresare și reziliență”, a scris europarlamentarul USR pe contul său de Facebook.
„Nu putem permite modificarea PNRR în orice fel, este treaba Comisiei și a celor de la Bruxelles să vegheze că obiectivele asumate prin Mecanismul de redresare și reziliență sunt urmate întocmai de fiecare plan național. Comisia are datoria să intervină dacă guvernele nu sunt în stare sau vor să ”fenteze” regulamentul și scopul celui mai ambițios mecanism de finanțare din istoria Uniunii”, acuză europarlamentarul.
Campioană la abandon școlar, România taie fondurile pentru combaterea acestui fenomen
Ministerul Educaţiei explică propunerile de reducere a unor indicatori din PNRR prin faptul că nevoia reală este mai mică decât cea estimată.
”În cadrul renegocierii unor ţinte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educaţiei a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIR”, a transmis, luni, Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.
De asemenea, Ministerul Educaţiei menţionează că modificările propuse sunt şi de natură obiectivă, cum ar fi „ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creşterea preţurilor şi în conformitate cu nevoia reală din teritoriu”.
Diminuarea numărului de școli cuprinse în Programul de combatere a abandonului
Anul trecut, România s-a aflat în fruntea clasamentului privind abandonul școlar, cu o rată de 15,6% în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani.
Ministerul Educației explică diminuarea numărului de școli ce vor putea accesa fonduri din Programul de combatere a abandonului școlar, prin inflație:
„Modificările privind numărul şcolilor beneficiare din cadrul Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au la bază, pe de o parte, aplicarea indicelui de corecţie privind creşterea preţurilor (de asemenea, grantul pentru şcoli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro de la runda I la runda II), pentru ca unităţile de învăţământ beneficiare să-şi poată îndeplini activităţile din proiecte. Menţionăm că în runda I a Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deşi apelul de proiecte a fost prelungit de două ori”, precizează Ministerul Educației.
Nevoia reală de laboratoare de informatică, mai mică decât cea estimată în PNRR
Numărul laboratoarelor școlare construite prin fonduri PNRR coboară de la 5.200, la 4.350, conform modificărilor trimise Bruxelles-ului.
În privinţa numărului laboratoarelor de informatică, în urma apelului de proiecte, a reieşit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea iniţială a Ministerului, „în principal ca urmare a multiplelor finanţări de care au beneficiat şcolile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT”, a explicat luni instituția condusă de Ligia Deca.
****
Un răspuns
Buna ziua, Educatia si sanatatea este baza bunastarii cetatenilor. Venitul cetatenilor este corelat cu anii de studii si cu ocuparea lor. Adica un cetatean cu studii primare sau fara studii are un venit cu mult mai mic decat unul cu studii medii sau superioare, si isi gaseste si mult mai greu un loc de munca (se poate vedea in Coordonate venituri 2022 si in somaj in functie de studii). Ar fi neovie de investiile din fonduri europene nerambursabile sa fi prioritate nationala si implementarea lor cu celeritate. Fara o infrastructura dezvoltate in educatie si sanatate este greu sa ne dezvoltam ca si tara fiindca cei cu studii medii sau superioare incaseza venituri mai mari (cu un infrastructura din sanatate poti incasa mai mult timp venituri fiindca suntem sanatosi) genereaza consum mai mare, locuri de munca mai multe pentru ca este nevoie de o productie mai mare pentru a sadisface un consum mare. Si implicit toate acestea genereaza impozite si taxe mai mari incasate de stat. Ar fi bine sa stim care ne sunt prioritatile. Multumesc!