Confruntate cu refuzul repetat al Comisiei Europene de a finanța finalizarea hidrocentralelor mici construite în arii protejate sau canale de irigații acoperite cu panouri fotovoltaice, autoritățile române au decis în sfârșit să trimită la Bruxelles un plan RePower ce conține exclusiv proiecte de eficiență energetică.
România este unul dintre statele UE care nu a trimis oficial Comisiei noua componentă a PNRR supranumită RePowerEU, cu finanțare alocată României de 1,4 miliarde euro.
Marcel Ciolacu: ”Asta înseamnă să faci un plan în care să ţii cont de necesităţile oamenilor şi nu de interese personale sau de grup”
„1,1 miliarde de euro pentru români pentru panouri fotovoltaice şi eficientizarea energetică a locuinţelor! Noul plan REPowerEu, în valoare totală de 1,4 miliarde de euro, pe care îl vom trimite la Comisia Europeană până la sfârşitul lunii august va fi axat pe programe dedicate direct românilor! Concret, vor fi peste 600 de milioane de euro pentru achiziţii de panouri solare şi baterii pentru stocare a energiei. Aproximativ 60 de mii de gospodării vor putea accesa acest program, iar valoarea fiecărui grant va fi de aproximativ 10 mii de euro cumulat”, a scris Marcel Ciolacu, joi pe Facebook.
Şeful Guvernului a mai spus că, în paralel, alţii 500 de milioane de euro vor merge pentru amenajarea locuinţelor în vederea reducerii consumului de energie şi implicit a facturilor cu până la 30%.
„Iar o pondere semnificativă dintre aceşti bani va fi alocată ţintit către populaţia vulnerabilă şi cei din mediul rural”, a completat Ciolacu.
Premierul a mai precizat că are încredere că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Adrian Câciu va obţine la Bruxelles ceea ce este necesar pentru români şi România.
„Asta înseamnă să faci un plan în care să ţii cont de necesităţile oamenilor şi nu de interese personale sau de grup aşa cum s-a întâmplat în trecut atunci când acest plan a fost respins de Comisie! Şi am încredere că ministrul Fondurilor Europene va obţine la Bruxelles ceea ce trebuie pentru români şi pentru România!”, a concluzionat liderul PSD.
Realitatea din teren: în iulie, guvernul cerea bani pentru hidrocentrale
Premierul cosmetizează din nou realitatea.
În primul rând, Comisia Europeană a recomandat ca planul să fie transmis la Bruxelles până la sfârșitul lunii aprilie 2023 pentru ca procesul de analiză și aprobare să poată fi finalizat tot anul acesta. Trimițând acest plan în august, aprobarea sa are mari șanse să apară anul viitor.
În al doilea rând, și cel mai important, autoritățile de la București nu au avut niciun moment în vedere ”interesele oamenilor”. După ”rocada” Boloș-Cîciu de la MIPE, la finalul lunii iulie, noii reprezentanți ai MIPE – care și-a asumat rolul de ”lider de proiect” – negociau, afirmă surse de la Bruxelles pentru CursDeGuvernare, tot finalizarea celebrelor hidrocentrale, susținută de fostul ministru al Energiei Virgil Popescu, și tot canalele de irigații acoperite cu panouri fotovoltaice propuse de Petre Daea.
Comisia a respins din nou aceste propuneri și a repetat sugestia avansată de Comisie încă de anul trecut: alocarea banilor pentru proiecte de eficiență energetică.
(Citește și: ”Pensii speciale, irigații, energie, investiții – Comisia Europeană explică din nou României ce poate și ce nu poate modifica în PNRR”)
Riscând să piardă cele 1,4 miliarde euro, Guvernul a capitulat și a renunțat la ideile inițiale.
***
Un răspuns
Proiectele de „eficiență energetică” sunt niște inutilități care cresc deficitul comercial prin achiziția de produse din import. Impactul economic la nivel PIB va fi ca și inexistent. Pe când hidrocentralele sau canalele de irigație chiar ofereau lucruri concrete: energie ieftină în plus și sporirea eficienței agriculturii. Pe lângă asta, antrenau sectorul construcțiilor din România.
Nici nu știm din iluzoriile 1,4 miliarde euro care ar sosi din REPowerEu cât reprezintă granturi și cât împrumuturi. Și împrumuturi la ce dobânzi????