Proiectul unui uriaş plan pentru relansarea economiei UE după coronavirus s-a lovit vineri de inflexibilitatea ţărilor aşa-zise „frugale”, mai ales Olanda şi Austria, în prima zi a unui summit european cu un rezultat foarte incert, comentează AFP, citată de Agerpres.
A fost pentru prima dată după cinci luni, din cauza pandemiei de COVID-19, când şefii de stat sau de guvern, purtând mască de protecţie pe faţă, s-au reunit în persoană la Bruxelles.
Liderii europeni nu au făcut niciun fel de comentarii în urma primei runde de discuții care a durat în jur de 13 ore, potrivit Financial Times. Diplomații susțin că discuțiile au fost prezidate în principal de Mark Rutte. Insistențele premierului olandez asupra unui drept de veto privind cheltuielile din fondul de relansare nu au fost bine primite de reprezentanții altor state.
După peste şapte ore de discuţii în conclav, apreciate drept „constructive” de mai multe surse, ei s-au reîntâlnit pentru un dineu în cursul serii unde situaţia s-a tensionat, din cauza poziţiei considerate prea dură a Olandei cu privire la controlul fondurilor ce ar urma a fi distribuite.
Premierul bulgar, Boyko Borisov, l-a acuzat pe Mark Rutte că dorește să fie ”poliția Europei”, acordându-și dreptul de a decide dacă reformele din planurile naționale de revenire sunt suficient de ambițioase pentru a justifica sprijinul european. Rutte a recunoscut ulterior că solicitările Olandei ”i-au iritat” pe alți lideri europeni, dar a insistat că fiecare stat ”luptă pentru poziția sa”.
(Citiți și: ”Valentin Lazea / ”Nordiștii”, ”Sudiștii” și liniile lor roșii: spre compromisul pentru relansarea Europei”)
Dezacordurile privind modul în care ar urma să fie administrat fondul de relansare au făcut imposibil avansul negocierilor pe tema criteriilor pe baza cărora se va decide ce fonduri revin fiecărui stat în parte. Charles Michel, președintele Consiliului UE, le-a transmis diplomaților prezenți la summit că este dispus să aibă discuții bilaterală până dimineața pentru a încerca să ajungă la un acord.
Summitul se va relua sâmbătă, la orele 11.00 (09.00 GMT).
Pe masa discuțiilor: Pachetul de 750 de miliarde de euro pentru relansarea Europei
În centrul discuţiilor de la Bruxelles se află ambițiosul plan de relansare post-coronavirus, în valoare de 750 de miliarde de euro, care ar urma să fie finanţat printr-un împrumut comun, inspirat dintr-o propunere avansată de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron.
Acest plan este alcătuit din 250 de miliarde de euro împrumuturi, precum și din subvenţii de 500 de miliarde de euro, care nu vor trebui rambursate de statele beneficiare.
Pe agenda discuțiilor se află și bugetul multianual al UE (2021-2027), în valoare de 1.074 de miliarde de euro.
Pozițiile principalilor jucători
Cele patru ţări aşa-zise „frugale”, Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia – cărora li s-a alăturat Finlanda -, emit serioase rezerve în legătură cu această propunere, de care ar urma să beneficieze în special Italia şi Spania, două ţări foarte afectate de pandemie, dar pe care le consideră cele mai relaxate în domeniul bugetar.
Planul prevede ca banii să fie plătiţi în schimbul unor reforme introduse de ţările beneficiare.
Premierul olandez, Mark Rutte, reclamă ca planurile de reformă ale fiecărui stat să fie validate în unanimitate de cei 27, şi nu cu majoritatea calificată. Cu alte cuvinte, el vrea un drept de veto, cerere pe care însă o formulează singur, potrivit mai multor surse.