fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

La obiect

”Ungaria nu mai este o democrație” – Raport ”Nation in Transit 2020” al Freedom House. Evaluarea libertăților în Europa

Ungaria nu mai este o democrație, Polonia coboară alarmant pe același drum, democrația în Balcani se deteriorează sub influența Chinei și Rusiei, iar UE nu… Mai mult

07.05.2020

Premierul Ponta a cerut SGG ca ordonanţa care majorează redevenţele să fie reintrodusă în circuitul de avizare

de Vladimir Ionescu 31.7.2012

Premierul Victor Ponta a cerut Secretariatului General al Guvernului să reia procesul de avizare a proiectului privind redevenţele la minereuri, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrol, urmând ca aceste redevenţe să fie majorate, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Ordonanţa de urgenţă privind majorarea redevenţelor la minereuri feroase şi neferoase, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrolului a fost lecturată de Guvernul Boc la finele anului trecut, dar nu şi publicată în Monitorul Oficial.

Sursele citate arată că proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost înregistrat la Secretariatul General al Guvernului la 22 decembrie 2011, iar Ministerul Justiţiei l-a avizat favorabil, cu condiţia ca Ministerul Economiei, ca iniţiator, să reformuleze un articol din proiect, în sensul ca noilor cuantumuri ale redevenţelor să fie aplicate numai pentru viitor. Prin excepţie, Ministerul Justiţiei a propus ca modificarea redevenţei să fie aplicată în cazul contractelor în derulare în conţinutul cărora nivelul redevenţei nu este stipulat concret.

La 23 decembrie, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar a avut aceleaşi observaţii ca şi Ministerul Justiţiei şi a recomandat ca majorarea de redevenţe să vizeze doar licenţele, acordurile şi permisele încheiate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.

Actul normativ a fost aprobat de guvern la 27 decembrie, într-o şedinţă în care preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a precizat că, potrivit Ministerului Justiţiei şi Consiliului Legislativ, textul documentului a fost reformulat, noile redevenţe urmând să fie aplicate pentru viitor.

“Primul-ministru de atunci nu a fost de acord cu această modificare, solicitând expres ca noile redevenţe să fie aplicate tuturor licenţelor, acordurilor şi permiselor, inclusiv pentru cele semnate şi intrate în vigoare, urmând a se negocia de către ANRM, pentru fiecare în parte, modificarea nivelului redevenţelor. Cu toate acestea, tot în timpul şedinţei, ANRM a depus forma refăcută a proiectului de act normativ în care au fost preluate observaţiile Consiliului Legislativ, inclusiv cea ca noile redevenţe miniere să fie aplicate doar celor încheiate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ”, au arătat sursele.

La 29 decembrie, la solicitarea Ministerului Finanţelor, a fost organizată o întâlnire la guvern la care au fost invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi ai Secretariatului General al Guvernului, pentru reglementarea problemelor constatate în forma finală a proiectului de ordonanţă.

“Reprezentantul Ministerului Finanţelor a cerut în mod expres ca în forma finală să fie introdus exact ce a cerut primul-ministru şi a mai solicitat ca nivelul redevenţei de 8% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri de metale nobile să fie modificat la un cuantum de 6% din valoarea producţiei. Solicitarea a fost motivată prin faptul că în şedinţa de guvern din 25 noiembrie, cu ocazia discutării notei privind stadiul renegocierii clauzelor economice ale contractului Gabriel Resources RMGC în proiectul minier Roşia Montană, primul-ministru a acordat Ministerului Economiei un mandat de negociere pentru o redevenţă de 6% aplicată la valoarea producţiei de minereuri de metale nobile”, afirmă sursele citate.

Potrivit acestora, proiectul avizat de Ministerul Finanţelor şi votat în şedinţa de guvern din 27 decembrie prevedea cota de 8% si nu s-a cerut nicio modificare în timpul şedinţei.

“De la acel moment, nimeni nu a mai făcut nimic şi, în consecinţă, proiectul adoptat în şedinţa de guvern din 27 decembrie nu a mai fost semnat de premier şi nici nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial. Ulterior, având în vedere modificarea componenţei Guvernului, a fost restituit în original la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale”, au adăugat sursele.

În forma prezentată atunci, actul normativ prevede creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile.

Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platina).

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabileşte la sursă, în echivalentul a 6 euro/1.000 litri, la cursul BNR de la data plăţii, se arată în ordonanţă.

În acelaşi timp, redevenţele pentru veniturile brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului vor creşte de la 10 la 15%, iar cele pentru înmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%.

Pentru substanţe nemetalifere, roci magnetice, calcar industrial, dolomită, gresie, argilă, marnă, nisip, piatră ponce, cretă, redevenţa va reprezenta echivalentul în lei a 0,80 euro pe unitatea de producţie minieră, iar pentru bazalt ornamental, marmură, travertin va fi aplicată o redevenţă echivalentă în lei a 3,50 euro pe unitatea de producţie.

Pentru săruri haloide, redevenţa va reprezenta echivalentul în lei a 1 euro pe unitatea de producţie.

O cotă de 20% din taxe percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrul.

În nota de fundamentare a actului normativ se arăta că pentru intervalul următorilor patru ani se poate stima o creştere a veniturilor bugetare provenite din redevenţe miniere/petroliere de aproximativ 1,1 miliarde lei.

Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploatării companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participaţie la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deţine 19,31% din titluri. În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX la finele lunii octombrie releva că Executivul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionând suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

Cele două părţi au discutat trei scenarii, respectiv menţinerea redevenţei la 4% şi a cotei statului la 19,3%, menţinerea redevenţei la 4% şi majorarea cotei statului la 25% şi creşterea redevenţei la 8%, dublu faţă de nivelul actual, cu menţinerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat relevă însă că investitorii au susţinut că ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redevenţei, nu este acceptabil, având în vedere “impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere şi riscul de nefinanţabilitate”, în consecinţă investitorii fiind dispuşi doar să crească participaţia statului în proiect “în limite rezonabile”.

Contactat atunci de MEDIAFAX, directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a declarat: “În ciuda eventualelor păreri contrare, România obţine deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roşia Montană. Suntem însă întotdeauna deschişi să discutam orice aspect al proiectului minier cu reprezentanţii guvernului şi intenţia noastră este să dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care România sa fie mândră. În această etapă nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discuţiile curente cu guvernul. Ceea ce pot să spun, ca român, este că suntem foarte bucuroşi să aducem beneficii maxime tuturor părţilor interesate, inclusiv oamenilor din Roşia Montană, care au mare nevoie de locurile de muncă pe care proiectul le va aduce”.

În luna august, Ministerul Finanţelor a prezentat public un proiect de ordonanţă privind creşterea redevenţei pentru aur, platină şi argint de la 4% la doar 6% din valoarea producţiei, act normativ neaprobat de Guvern.

Proiectul de ordonanţă a fost elaborat după ce preşedintele Traian Băsescu, care s-a declarat de mai multe ori un susţinător al începerii exploatării miniere de la Roşia Montană, a afirmat că proiectul de la Roşia Montană “trebuie făcut”, dar cu condiţia să fie “renegociată partajarea beneficiilor”.

Băsescu a spus că este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea minieră, menţionând însă că statul are şi alte pârghii, deoarece “redevenţa este în lege, nu în contract.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.7.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 95 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult

Stiri

Liviu Rogojinaru, Ministerul Economiei: Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat vor evita hazardul moral

Adrian N Ionescu

Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat pentru companii vor fi concepute astfel încât să le încurajeze să plătească taxele la stat și să se… Mai mult