fbpx

Analiză

Deficitul bugetar la 2 luni – majorat cu 54% față de perioada pre-Covid: de unde provine

Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2021 un deficit de circa 12,8 miliarde lei, echivalent cu 1,14% din PIB estimat… Mai mult

30.03.2021

Chestiunea

Din ce Bugete raportate la PIB își fac statele UE cheltuielile cu Educația, Sănătatea și Investițiile raportate la PIB

  Cu venituri bugetare de 31,8% din PIB, respectiv venituri din taxe de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la… Mai mult

29.03.2021

La obiect

Datoria publică, majorată în ianuarie cu o,5% din PIB după metodologia UE, redusă cu 0,4% după cea națională. Observații

Datoria publică a României raportată la PIB a crescut în luna ianuarie cu 0,5 puncte procentuale, de la 47,3% la finele anului trecut la 47,8%… Mai mult

29.03.2021

Analiză

Analiza comerțului exterior în pandemie: De la cine ce am cumpărat, ce și cui am vândut. Topul țărilor care ne produc deficit comercial

În anul 2020, exporturile României au însumat 62.175,6 milioane euro (-9,9% față de anul anterior) iar importurile s-au ridicat la 80.563,9 milioane euro (-6,6% față… Mai mult

28.03.2021

Premierul Ponta a cerut SGG ca ordonanţa care majorează redevenţele să fie reintrodusă în circuitul de avizare

de Vladimir Ionescu 31.7.2012

Premierul Victor Ponta a cerut Secretariatului General al Guvernului să reia procesul de avizare a proiectului privind redevenţele la minereuri, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrol, urmând ca aceste redevenţe să fie majorate, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Ordonanţa de urgenţă privind majorarea redevenţelor la minereuri feroase şi neferoase, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrolului a fost lecturată de Guvernul Boc la finele anului trecut, dar nu şi publicată în Monitorul Oficial.

Sursele citate arată că proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost înregistrat la Secretariatul General al Guvernului la 22 decembrie 2011, iar Ministerul Justiţiei l-a avizat favorabil, cu condiţia ca Ministerul Economiei, ca iniţiator, să reformuleze un articol din proiect, în sensul ca noilor cuantumuri ale redevenţelor să fie aplicate numai pentru viitor. Prin excepţie, Ministerul Justiţiei a propus ca modificarea redevenţei să fie aplicată în cazul contractelor în derulare în conţinutul cărora nivelul redevenţei nu este stipulat concret.

La 23 decembrie, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar a avut aceleaşi observaţii ca şi Ministerul Justiţiei şi a recomandat ca majorarea de redevenţe să vizeze doar licenţele, acordurile şi permisele încheiate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.

Actul normativ a fost aprobat de guvern la 27 decembrie, într-o şedinţă în care preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a precizat că, potrivit Ministerului Justiţiei şi Consiliului Legislativ, textul documentului a fost reformulat, noile redevenţe urmând să fie aplicate pentru viitor.

“Primul-ministru de atunci nu a fost de acord cu această modificare, solicitând expres ca noile redevenţe să fie aplicate tuturor licenţelor, acordurilor şi permiselor, inclusiv pentru cele semnate şi intrate în vigoare, urmând a se negocia de către ANRM, pentru fiecare în parte, modificarea nivelului redevenţelor. Cu toate acestea, tot în timpul şedinţei, ANRM a depus forma refăcută a proiectului de act normativ în care au fost preluate observaţiile Consiliului Legislativ, inclusiv cea ca noile redevenţe miniere să fie aplicate doar celor încheiate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ”, au arătat sursele.

La 29 decembrie, la solicitarea Ministerului Finanţelor, a fost organizată o întâlnire la guvern la care au fost invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi ai Secretariatului General al Guvernului, pentru reglementarea problemelor constatate în forma finală a proiectului de ordonanţă.

“Reprezentantul Ministerului Finanţelor a cerut în mod expres ca în forma finală să fie introdus exact ce a cerut primul-ministru şi a mai solicitat ca nivelul redevenţei de 8% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri de metale nobile să fie modificat la un cuantum de 6% din valoarea producţiei. Solicitarea a fost motivată prin faptul că în şedinţa de guvern din 25 noiembrie, cu ocazia discutării notei privind stadiul renegocierii clauzelor economice ale contractului Gabriel Resources RMGC în proiectul minier Roşia Montană, primul-ministru a acordat Ministerului Economiei un mandat de negociere pentru o redevenţă de 6% aplicată la valoarea producţiei de minereuri de metale nobile”, afirmă sursele citate.

Potrivit acestora, proiectul avizat de Ministerul Finanţelor şi votat în şedinţa de guvern din 27 decembrie prevedea cota de 8% si nu s-a cerut nicio modificare în timpul şedinţei.

“De la acel moment, nimeni nu a mai făcut nimic şi, în consecinţă, proiectul adoptat în şedinţa de guvern din 27 decembrie nu a mai fost semnat de premier şi nici nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial. Ulterior, având în vedere modificarea componenţei Guvernului, a fost restituit în original la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale”, au adăugat sursele.

În forma prezentată atunci, actul normativ prevede creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile.

Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platina).

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabileşte la sursă, în echivalentul a 6 euro/1.000 litri, la cursul BNR de la data plăţii, se arată în ordonanţă.

În acelaşi timp, redevenţele pentru veniturile brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului vor creşte de la 10 la 15%, iar cele pentru înmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%.

Pentru substanţe nemetalifere, roci magnetice, calcar industrial, dolomită, gresie, argilă, marnă, nisip, piatră ponce, cretă, redevenţa va reprezenta echivalentul în lei a 0,80 euro pe unitatea de producţie minieră, iar pentru bazalt ornamental, marmură, travertin va fi aplicată o redevenţă echivalentă în lei a 3,50 euro pe unitatea de producţie.

Pentru săruri haloide, redevenţa va reprezenta echivalentul în lei a 1 euro pe unitatea de producţie.

O cotă de 20% din taxe percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrul.

În nota de fundamentare a actului normativ se arăta că pentru intervalul următorilor patru ani se poate stima o creştere a veniturilor bugetare provenite din redevenţe miniere/petroliere de aproximativ 1,1 miliarde lei.

Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploatării companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participaţie la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deţine 19,31% din titluri. În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX la finele lunii octombrie releva că Executivul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionând suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

Cele două părţi au discutat trei scenarii, respectiv menţinerea redevenţei la 4% şi a cotei statului la 19,3%, menţinerea redevenţei la 4% şi majorarea cotei statului la 25% şi creşterea redevenţei la 8%, dublu faţă de nivelul actual, cu menţinerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat relevă însă că investitorii au susţinut că ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redevenţei, nu este acceptabil, având în vedere “impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere şi riscul de nefinanţabilitate”, în consecinţă investitorii fiind dispuşi doar să crească participaţia statului în proiect “în limite rezonabile”.

Contactat atunci de MEDIAFAX, directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a declarat: “În ciuda eventualelor păreri contrare, România obţine deja peste jumătate din veniturile generate de proiectul de la Roşia Montană. Suntem însă întotdeauna deschişi să discutam orice aspect al proiectului minier cu reprezentanţii guvernului şi intenţia noastră este să dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care România sa fie mândră. În această etapă nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discuţiile curente cu guvernul. Ceea ce pot să spun, ca român, este că suntem foarte bucuroşi să aducem beneficii maxime tuturor părţilor interesate, inclusiv oamenilor din Roşia Montană, care au mare nevoie de locurile de muncă pe care proiectul le va aduce”.

În luna august, Ministerul Finanţelor a prezentat public un proiect de ordonanţă privind creşterea redevenţei pentru aur, platină şi argint de la 4% la doar 6% din valoarea producţiei, act normativ neaprobat de Guvern.

Proiectul de ordonanţă a fost elaborat după ce preşedintele Traian Băsescu, care s-a declarat de mai multe ori un susţinător al începerii exploatării miniere de la Roşia Montană, a afirmat că proiectul de la Roşia Montană “trebuie făcut”, dar cu condiţia să fie “renegociată partajarea beneficiilor”.

Băsescu a spus că este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea minieră, menţionând însă că statul are şi alte pârghii, deoarece “redevenţa este în lege, nu în contract.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.7.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Competiție tot mai aprigă pentru succesiunea la postul Angelei Merkel

Iulian Soare

Atât premierul landului Bavaria, Markus Soeder – Uniunea Creștin-Socială (CSU), cât şi liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Armin Laschet, vor să o înlocuiască pe Angela Merkel… Mai mult

Stiri

INS: Veniturile din pensii au fost în 2020 de peste 92 mld. lei, cu 15% mai mari faţă de 2019

Razvan Diaconu

Sumele cuvenite drept pensii au fost anul trecut de aproape 92,304 miliarde lei, cu 15,4% mai mari comparativ cu anul 2019, iar impozitul aferent veniturilor… Mai mult

Stiri

Petrol & Gaze: Contribuția la PIB era de o treime din cea a sectorului IT&C și de 40% din cea a agriculturii în 2019

Adrian N Ionescu

Industria de pertol și gaze a contribuit direct cu peste 1,8 % la produsul intern brut (PIB) în anii 2017 – 2019 în medie, proporție… Mai mult

Europa

China admite că vaccinurile sale au eficacitate redusă și privește spre tehnologia ARN

Iulian Soare

Vaccinurile chinezești „nu au rate de protecție foarte mari”, a recunocut Gao Fu, directorul Centrelor pentru Controlul Bolilor din China (CDC), într-una din rarele situații… Mai mult

Europa

NASA a amânat zborul pe Marte al mini-elicopterului Ingenuity

Razvan Diaconu

NASA a amânat, până „cel mai devreme în 14 aprilie”, primul zbor pe Marte al mini-elicopterului Ingenuity pe planeta Marte, care ar fi trebuit să… Mai mult

Stiri

Anul școlar ar putea să înceapă la 1 septembrie și să revină la structura în 3 trimestre – dezbateri la Ministerul Educației

Vladimir Ionescu

Elevii ar putea învăța din nou în trimestre, în loc de semestre, de la toamnă, dacă va fi aprobată eventuala modificare a structurii anului şcolar,… Mai mult

Europa

Kremlinul anunță condiții pentru reluarea negocierilor de pace privind estul Ucrainei – Rusia masează trupe la graniță

Iulian Soare

Ar trebui îndeplinite unele condiţii  incluse în acordurile de pace de la Minsk pe tema conflictului din estul Ucrainei, înaintea începerii unei noi runde de… Mai mult