Europenii se confruntă cu un acces scăzut la medicamente noi și la capacitatea de a lua parte la studii clinice inovatoare, în condițiile în care cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente se mută din ce în ce mai mult către sectoare mai ambițioase ale medicinii din SUA și Asia.
Un nou raport publicat de Charles River Associates pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA) descrie o imagine de ansamblu provocatoare a scăderii competitivității în Europa, cu ponderea globală în scădere a investițiilor în cercetare și dezvoltare farmaceutică, a studiilor clinice și a producției. Situația este cea mai acută pentru terapiile avansate (ATMP) – terapii tisulare, genice și celulare – utilizate pentru prevenirea, tratarea și vindecarea afecțiunilor rare, inclusiv unele tipuri de cancer, unde domină SUA și China. Un rezumat al cercetării arată că:
- Investițiile în cercetare și dezvoltare: în 2002, SUA au cheltuit cu 2 miliarde de dolari mai mult decât Europa pentru cercetare și dezvoltare; astăzi, această cifră este de 20 de miliarde de dolari – o creștere de 1000%. Din totalul investițiilor în cercetare și dezvoltare realizate în SUA, Europa, China și Japonia, doar 31% din acestea au loc în Europa. Aceasta a scăzut constant de la 41% în 2001. Între timp, China și-a crescut cota de la 1% la 8%.
- Studii clinice: Europa a reprezentat o pondere de 19,3% din activitatea de studii clinice globale în 2020, o scădere de 6,3%, comparativ cu o medie de 25,6% în ultimii zece ani.
EFPIA avertizează că opțiunile discutate de factorii de decizie în contextul Strategiei farmaceutice europene nu adresează toate provocările astfel încât să îmbunătățească atractivitatea Europei și să sprijine companiile care au investit deja în Europa.
“Raportul evidențiază o serie de provocări și cuprinde o recomandări de politici, care ar putea fi implementate la nivel național sau la nivelul UE, prin revizuirea legislației farmaceutice”, a declarat Dan Zaharescu, Directior Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM – membră EFPIA).
Printre recomandările raportului se află: stimularea dezvoltării unor centre de inovare de clasă mondială în UE, îmbunătățirea capacităților care cuprind toate etapele de la cercetare la producție (end-to-end) și finanțarea inovării disruptive, sprijinirea inovației prin implementarea mecanismelor de acces timpuriu, inclusiv generarea și utilizarea datelor din lumea reală, stimularea transformării digitale, încurajarea adoptării unor politici sustenabile de achiziții și prețuri.
Investiții ale industriei farmaceutice inovatoare și în România
Industria farmaceutică inovatoare reprezintă cel mai dinamic sector de cercetare și dezvoltare din Europa. Și în România, acest sector contribuie semnificativ din punct de vedere social, uman și economic. Raportul “Amprenta socio-economică a sectorului medicamentelor inovatoare în România”, realizat de PwC pentru ARPIM și publicat de curând, arată că sectorul medicamentelor inovatoare a contribuit cu peste 1 miliard euro la economie, plățile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro. În 2020, peste 11 mii de locuri de muncă au fost generate din care peste 2,7 mii de locuri de muncă susținute în mod direct de către producătorii de medicamente inovatoare prezenți pe piața din România.
Companiile din cadrul sectorului medicamentelor inovatoare realizează investiții în activități de cercetare, acțiuni de educație medicală, de prevenție și informare. Astfel, în perioada 2019-2020, producătorii de medicamente inovatoare au investit peste 67 milioane euro, din care 33 milioane euro în studii clinice și peste 30 milioane euro în acțiuni de educație medicală continuă, de prevenție și de informare în sprijinul comunității medicale și al pacienților în România, în timp ce alte aproximativ 4 milioane euro au reprezentat investiții în mijloace fixe. Investițiile în activități de cercetare și dezvoltare au avut loc în ciuda întârzierilor administrative semnificative în aprobarea studiilor clinice, reducerea acestor întârzieri putând duce la un număr mai mare de studii clinice, generând astfel un impact mai bun în economie și mai multe oportunități de acces timpuriu la tratamente inovatoare.
