VIDEO: Alina Culcea, președinte, ARPIM: Piața de studii clinice din România ar putea valora de zece ori mai mult decât în prezent

Bugetul anului 2023 va fi unul dintre cele mai dificil de elaborat din ultimii 20 de ani: pentru că avem în față nu o criză, ci o salbă de crize, dintre care unele deja ne pun economia și bunăstarea la încercare. Nicio măsură nu poate garanta efectele scontate, pentru că oricare din celelalte crize o poate submina – nemaivorbind de capacitatea crizelor de-a se alimenta reciproc:

Inflația nu se oprește, în ciuda măsurilor ortodoxe luate de BNR, cheltuielile de compensare pentru populație a preturilor energiei vor deveni structurale în următorii ani, energia e marfa aflată la cea mai mare căutare iar asta o împinge spre preturi de neimaginat acum un an, scăderea puterii de cumpărare silește statul să crească salariile în sectorul public și pensiile – totul pe fondul necesității de-a aloca suplimentar la investiții pentru a cofinanța proiectele europene finanțare de Bruxelles cu cronometrul pe masă.

Am dezbătut la Conferința CDG de marți, 18 octombrie, cum se poate descurca România. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații făcute în discuție de către Alina CULCEA, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Principalele declarații ale Alinei CULCEA:

• Doar în situații de criză și în situații în care vedem cât de importantă este sănătatea noastră și cât de mult poate bulversa nu numai liniștea individuală a fiecăruia dintre noi, dar și liniștea societății, impactul economic perturbator, doar atunci putem să ne întoarcem un pic și să ne gândim de ce este important să investim în sănătate, de ce este important să avem acces la o industrie farmaceutică inovatoare puternică, care să poată să ne sprijine în astfel de situație.
• Reprezentăm vocea celor mai puternice 27 de companii farmaceutice cu prezență globală, dar și în România.
• Cred că sunt trei linii la care ar trebui să ne uităm când vorbim de importanța medicamentelor: impactul la nivel de individ și aici cu siguranță vorbim de anii de viață câștigați, dar și de impactul la nivelul societății, pentru că aici oamenii rămân activi dacă pot fi tratați, spitalizările pot fi reduse. Un impact considerabil de costuri poate veni prin salvarea acestor ani de viață pierduți datorită inovației în medicină.
• Nu în ultimul rând, puțini s-ar aștepta că există și un impact economic substanțial pe care industria farmaceutică inovatoare îl aduce în România. Nu numai consumăm din bugetul de stat, dar suntem și un contributor important la tot ce înseamnă economia și sănătatea economică a acestei țări.
• Variola a devenit o boală eradicată pe plan mondial datorită vaccinurilor, datorită inovației în medicină; infecțiile cu virusul HIV astăzi nu mai sunt condamnări la moarte, pacienții pot fi tratați; hepatita C a devenit o boală curabilă.
• Dacă ne uităm la speranța de viață, 73% din creșterea speranței de viață în intervalul 2000-2009, vorbim de doi ani câștigați, s-au datorat medicamentelor inovatoare. În perspectiva impactului societal, dacă inactivitatea cauzată de boală și dizabilitate ar fi redusă cu 10%, veniturile suplimentare ar reprezenta pentru România aproximativ 2,8 miliarde de euro.
• Am încercat să comparăm cum stă România la capitolul acces la medicamente inovatoare față de alte țări din spațiul european. Din păcate pentru noi, românii trebuie să aștepte aproximativ 30 de luni, ne situăm pe ultimul loc în spațiul european, în a aștepta pentru a avea acces la un medicament inovator. S-au făcut eforturi. În ultimii ani autoritățile române au înțeles acest lucru și au deschis de câte ori s-a putut lista de medicamente compensate. Avem până în 2022 54 de medicamente și indicații rambursate. Dar, dacă ne comparăm cu țările din jurul nostru și cu standardele la care cu toții aspirăm, standardele europene de tratament, suntem în continuare, din păcate, pe ultimul loc.
• Peste un miliarde de euro este impactul pe care industria farmaceutică inovatoare îl are la contribuția generală a economiei naționale. Sunt diferite tipuri de plăți specifice, dar vorbim de 444 de milioane de euro valoare adăugată brută, echivalentul a 0,2% din PIB, din care 207 milioane sunt impact direct. Creăm aproximativ 11.600 de locuri de muncă directe și indirecte pe plan național.
• Dacă ne uităm la partea specifică sectorului o să vedeți că vorbim de plăți specifice care în anul 2020 au însumat 582 de milioane de euro, din care taxa clawback – 25% din vânzările generate în România prin produsele compensate – 313 milioane de euro. Unu din patru pacienți din România este tratat în totalitate, costul tratamentului este susținut în totalitate de industria farmaceutică inovatoare.
• O altă contribuție importantă este contribuția la bugetul de stat: 229 de milioane de euro, din care taxe și impozite reprezintă aproximativ 163 de milioane de euro.
• Ce este însă important de reținut, dincolo de aceste contribuții la taxe și impozite, vorbim de investiții pe piața din România, pe care producătorii de medicamente inovatoare le fac și în perioada 2019-2020, vorbim de investiții de peste 67 de milioane de euro. O parte din acestea, aproximativ jumătate, vin din sectorul cercetare-dezvoltare, în special din studii clinice.
• Aici, din păcate, din cauza întârzierii fenomenale în aprobarea studiilor clinice în România se pierde un potențial uriaș de investiții. Dacă noi ne-am raporta la numărul de studii clinice la un milion de locuitori și ne-am compara cu țările din jurul nostru, care sunt competitive în acest domeniu, piața de studii clinice din România care are astăzi aproximativ o valoare de 72 de milioane de euro ar putea ajunge la valoarea de 800 de milioane de euro. Atât pierde România din cauza unui sistem birocratic, din lipsa de resurse umane la agenția care autorizează aceste studii. Întârzierile pot ajunge și la un an.
• O altă parte importantă din investițiile pe care noi le facem în piața din România, vorbim de programe de educație medicală și inițiative cu impact social. De multe ori, statul român nu decontează testări care sunt necesare alegerii celui mai bun tratament pentru o anumită boală. Vorbim acum de terapii genice, de terapii țintite, de terapii personalizate care nu pot fi acordate pacientului fără anume testări, iar acestea nu sunt întotdeauna decontate de stat. Aceste investiții pe care le vedeți sunt investiții făcute de industria farmaceutică tocmai ca pacienții să poată să aibă cel mai bun tratament pentru boala de care suferă.
• Multe țări, după lecția pandemiei, și-au dat seama de nevoia unui parteneriat strategic cu industria inovatoare. Franța a înființat un Consiliu strategic al inovației sub umbrela Președinției. La nivel european, zilele acestea se discută strategia farmaceutică europeană, un capitol extrem de important care ne poate schimba viețile vizavi de accesul la medicamente în perioada următoare. Comisia Europeană a prioritizat și a înțeles această importanță.
• În România, cu siguranță mai avem de făcut pași. Mediul de operare poate nu este cel mai prietenos. Dar gândindu-ne că populația îmbătrânește, că nevoile de sănătate vor fi mai multe și mai mari credem că este nevoie de sustenabilitate fiscală pe termen lung în ceea ce înseamnă sănătatea românilor. Sunt câteva lucruri: creșterea cheltuielilor pentru sănătate îmbunătățește rezultatele și sporește performanța economică. Pentru un euro investit în sănătatea românilor, contribuția la economia României este de doi euro. Trebuie să avem acces la terapii inovatoare, să putem să fim capabili să acomodăm, sunt peste 7.000 de medicamente în dezvoltare care pot fi salvatoare de vieți. Pentru asta avem nevoie de un mediu farmaceutic puternic, de stimularea cercetării-dezvoltării, de măsuri fiscale care să ne ajute să creăm investiții aici, să atragem companii farmaceutice care să vină și să dezvolte business aici și să poată să aducă cele mai recente terapii inovatoare pacienților din România.
• Noi am lansat un pact al inovației. Ne dorim un parteneriat cu tot ce înseamnă sistemul de sănătate și sistemul financiar din România. Înțelegem nevoile bugetare, înțelegem greutățile cu care se confruntă statul. Pe de altă parte, va trebuie să facem eforturi și să găsim în mod permanent resurse pentru a asigura aceste lucruri pentru noi toți. Sunt două propuneri: 7.000 de molecule aflate în cercetare și dezvoltare, pentru asta un proces de bugetare multianuală ar ajuta la evitarea surprizelor și la a avea o ajustare previzibilă și anuală a bugetului de medicamente astfel încât pacienții din România să știe care este momentul în care vor avea acces la un medicament nou, salvator de viață și să recuperăm din decalajul uriaș față de țările europene.
• Un exemplu de țară care are o bugetare anuală respectabilă în ceea ce privește bugetul de medicamente – un raport OECD publicat în 2021 spune că România alocă anual în jur de 1.300 de euro pe cap de locuitor cheltuieli legate de sănătate. Media europeană este de 3.500 de euro. Una, două țări, Slovenia era una dintre țările foste comuniste, Cehia, Croația, țări care pot fi de referință în spațiul central și est european în ceea ce privește alocarea de buget de sănătate pe cap de locuitor.
• O altă cifră importantă, dintr-un studiu PwC, despre cheltuieli cumulate cu sănătatea pe cap de locuitor, România aloca în jur de 11.000 de euro, eram pe penultimul loc, înaintea Bulgariei. Slovenia 27.000 de euro, Cehia 26.000 de euro, Croația 20.000. Diferențele sunt notabile.
• Din păcate au rămas foarte puține laboratoare de cercetare-dezvoltare. Vorbim mai degrabă de investiții în studii clinice sau de a atrage investitori pentru a dezvolta fabrici poate. Din păcate singura fabrică din România care era a unui producător de medicamente inovatoare a decis din cauza mediului de operare, a decis să se retragă din România. Lipsa unor politici fiscale sustenabile, schimbările legislative dese, mediul de operare extrem de dificil face ca aceste investiții și aceste centre de cercetare și dezvoltare să nu fie în România la nivelul celorlalte țări europene care fac eforturi să-și atragă.
• Sunt țări care fac acest proces de horizon scaning, stau la masă cu industria farmaceutică se uită la ce terapii urmează să apară, pentru că această cercetare e totuși predictibilă. În funcție de nevoile statului și de bugetele pe care își permit să le aloce, se face această bugetare multianuală, nu ne mai surprinde nimic, știm câți bani putem să investim și ce putem să acomodăm. Nevoile sunt uriașe.

Citește AICI și slide-urile de prezentare ale Alinei Culcea.

Partenerii conferinței:

• Academia de Studii Economice București (ASE)
• Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
• Asociația ”Cronica Europeană”
• Biriș Goran SPARL
• EY
• Deloitte
• INACO – Inițiativa pentru competitivitate
• JTI
• PwC
• Raiffeisen Bank

Conferința integrală: