Ponderea celor care se declară mândri că sunt români a crescut cu 12% în ultimii 10 ani – sondaj INSCOP

Ponderea celor care se declară mândri că sunt români a crescut cu 12% în ultimii 10 ani, iar a celor care declară că arborează tricolorul de Ziua Naţională, cu 23%, relevă un Sondaj INSCOP realizat la comanda News.ro.

De asemenea, peste 90% dintre cei chestionaţi consideră că a fi român înseamnă să cunoşti limba română, un procent similar apreciind că a fi român înseamnă să ai cetăţenia română.

Peste un sfert dintre români ar fi de acord cu mutarea Zilei Naţionale într-un anotimp mai călduros, mai indică sondajul.

”Datele comparative culese de INSCOP Research în 2013, respectiv în 2023 arată foarte clar că în ultimul deceniu, sentimentul patriotic al românilor s-a întărit semnficativ pentru toate categoriile socio-demografice”, remarcă directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Mândria de a fi român

95% dintre cei chestionaţi declară că se simt mândri că sunt români (faţă de 83% în 2013), în timp ce 4,3% afirmă contrariul (comparativ cu 12,8% în 2013). 0,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 4,2% în 2013).

Nu se înregistrează diferenţe semnificative pe categorii socio-demografice între respondenţi în legătură cu acest subiect, indică analiza socio-demografică.

Arborarea tricolorului de ziua naţională

49,7% dintre români obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională (faţă de 26,3% în 2013), în timp ce 49,9% declară că nu au acest obicei (faţă de 71,5% în 2013). 0,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 2,2% în 2013).

Analiza socio-demografică relevă că persoanele cu studii primare, locuitorii regiunilor Sud Muntenia şi Centru obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională într-un procent mai ridicat decât alte categorii socio-demografice. Persoanele cu studii superioare şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia declară că nu au un asemenea obicei într-o proporţie semnificativ  mai ridicată decât media.

Mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros

26,4% dintre români ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros (faţă de 29.6% în 2013). 69,7% nu ar fi de acord (faţă de 55.3% în 2013), iar 3,9 nu ştiu sau nu răspund (comparativ cu 15,1% în 2013).

Persoanele cu studii primare şi locuitorii regiunii Nord Vest ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros într-o proporţie semnificativ mai ridicată decât media. Persoanele cu studii superioare, gulerele gri şi persoanele cu venituri ridicate sunt categoriile socio-demografice în rândul cărora se înregistrează procentele cele mai ridicate de opozanţi ai unei astfel de mutări”, rezultă din analiza socio-demografică.

Ce înseamnă a fi român?

În opinia a 93,6% dintre respondenţi, a fi român presupune să vorbeşti limba română, în timp ce 5,7% resping o asemenea idee iar 0,7% nu ştiu sau nu răspund..

A fi român înseamnă pentru 90,6% dintre respondenţi să ai cetăţenie română, în timp ce 8,7% sunt în dezacord cu această afirmaţie, iar 0,7% nu ştiu sau nu răspund.

Să ai o familie cu rădăcini româneşti este o condiţie pentru a fi a român pentru 77,2% dintre participanţii la sondaj, în timp ce 21,5% îşi exprimă dezacordul cu această idee, iar 1,3% nu ştiu sau nu răspund.

Pentru 64% dintre respondenţi a fi român presupune să fii creştin ortodox. Resping o astfel de idee 34,8% iar 1,2% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

Analiza socio-demografică relevă că persoanele cu studii primare, gulerele albastre şi locuitorii din regiunea Sud Est sunt de părere într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că a fi român presupune să vorbeşti limba română.

Persoanele cu studii primare, locuitorii din regiunea Nord Est şi persoanele cu venituri foarte mici sunt de părere că a fi român presupune să ai o familie cu rădăcini româneşti într-un procent semnificativ mai ridicat decât alte categorii socio-demografice.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

***