Cea mai formidabilă armă a Moscovei în războiului economic împotriva Occidentului, șefa băncii centrale Elvira Nabiullina (foto), a reușit să prevină prăbușirea sistemului financiar rus și a orchestrat o revenire dramatică a rublei până la nivelurile de dinaintea invaziei, scrie Politico.
Se pare însă că Nabiullina va rămâne fără muniție. Potrivit colegilor săi din alte bănci centrale europene, tacticile lui Nabiullina pot oferi o apărare puternică pe termen scurt, dar sunt atât de costisitoare încât vor sfârși prin a eviscera economia rusă din interior.
Șeful băncii centrale a Letoniei, Mārtiņš Kazāks, a avertizat că Rusia nu va putea face față pe termn lung, menționând în același timp că sancțiunile încep deja să lovească economia reală. El a declarat pentru sursa citată că vede o așa-numită recuperare în formă de ”L”, marcată de o scădere bruscă a activității urmată de o perioadă lungă de lipsă de creștere.
Nabiullina, extrem de competentă și înconjurată de experți
Economia rusă a fost rezistentă până acum, iar acest lucru se datorează în mare măsură administrației Nabiullinei, notează jurnaliștii străini, care au discutat pe această temă cu mai mulți guvernatori de bănci centrale din UE. După invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârșitul lunii februarie, sancțiunile occidentale au făcut ca rubla să scadă cu aproape 50%, la minime record. Rusia a răspuns prin dublarea ratelor dobânzilor la 20% și introducerea de controale de capital.
Un bancher central a declarat pentru Politico că nu este surprins de răspunsul eficient al autorităților ruse la sancțiunile Occidentului. „Nabiullina este extrem de competentă și s-a înconjurat de consilieri extrem de competenți”, a spus el, vorbind din experiență multiplelor întâlniri cu Nabiullina și echipa ei.
O a doua sursă dintr-o bancă centrale a comentat că Nabiullina „și-a făcut treaba destul de frumos și a făcut toate lucrurile corect” în perioada premergătoare războiului și ca reacție la sancțiunile occidentale. Cu o singură excepție: păstrarea rezervelor băncii centrale în străinătate.
„Nimeni din economia și cercurile guvernamentale ruse nu se aștepta ca țar să fie sancționată de băncile centrale”, a spus el. Aceasta s-a dovedit a fi una dintre primele salve ale Occidentului după invazie.
Cursul rublei nu mai reflectă fundamentele economice
În schimb, decizia autorităților ruse de a externaliza, în esență, intervențiile pe piața valutară are rezultatele dorite de Moscova. Banca centrală însăși a cheltuit doar 1,2 miliarde de dolari pentru susținerea monedei, în timp ce Rusia și-a forțat marii exportatori de petrol și gaze să repatrieze cel puțin 80% din veniturile lor din export sub formă de ruble – principala sursă de sprijin pentru ruble în prezent.
Dar afirmația că reziliența rublei arată că sancțiunile occidentale nu ar fi eficiente este greșită, spun experții. „Poți sparge geamurile și porni încălzirea și apoi să te prefaci că afară e vară”, a fost analogia oferită de Kazāks. „Cursul de schimb este un număr imaginar”, a adăugat el.
Iikka Korhonen, expertul pe Rusia al Băncii Finlandei, este de acord că revenirea rublei este un rezultat al controalelor de capital, nu a fundamentelor economice.
„Rubla nu mai este o monedă liber convertibilă”, a spus el. „Deci cursul de schimb oficial nu este foarte relevant”.
Datele actualizate ale Institutului pentru Finanțe Internaționale evidențiază cât de nelichidă este piața internațională a rublei, ceea ce sugerează că doar Rusia tranzacționează în propria sa monedă.
Importanța unei ”ruble puternice”
De cealaltă parte, politicile agresive ale Nabiullinei vor lăsa în timp urme adânci asupra economiei, spun experții.
„Ratele dobânzilor mult mai mari vor deveni o problemă pentru sectorul bancar din Rusia, deoarece marjele vor fi strânse puternic”, a spus Korhonen. „Ma aștept să văd primele semne ale acestui lucru atunci când băncile vor publica rezultatele din al doilea trimestru”.
Obsesia Rusiei pentru o rublă puternică izvorăște din dorința de a semnala pe plan intern că Vestul nu poate forța Rusia să îngenuncheze, spun economiștii. Dar există și alte considerații, potrivit lui Peeter Luikmel, care conduce divizia de politică monetară și economie externă a Băncii Estoniei.
„Este mai degrabă un act simbolic de a atrage atenția Indiei și a altor țări asiatice pentru a sprijini un sistem alternativ de plăți comune”, a spus el. „Pentru asta, au nevoie de basmul unei monede globale puternice. Dacă pot dovedi că există o anumită stabilitate a cursului de schimb, având în vedere vremurile dificile, atunci este mai ușor să atragi sprijin pentru acel sistem”.
„Dedolarizarea este o țintă foarte ambițioasă”, a adăugat el, precizând că în ciuda eforturilor Moscovei de a întoarce spatele Vestului, multe companii ruse au profitat de dobânzile foarte scăzute la împrumuturile în dolari și euro, așa încât o depreciere masivă a rublei ar arunca multe firme în insolvență.
Există și o componentă intangibilă, potrivit lui Kazāks. Obsesia pentru moneda puternică, chiar și cu costuri economice mari, arată că Rusia este „dispusă să suporte greutăți economice pentru a dovedi alte ide ideologice”, a spus el.
***
