PNRR România - prima dezbatere publică pe draftul de la care sperăm demarajul - CursDeGuvernare.ro
vineri

22 octombrie, 2021

PNRR România – prima dezbatere publică pe draftul de la care sperăm demarajul

11 martie, 2021

 

Prima discuție publică pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) după prezentarea lui în Parlament:
sunt banii pe care se bat statele UE pentru finanțarea nu doar a ieșirii din criza provocată de pandemia Covid, ci și ca sursă pentru combustia trecerii la noua paradigmă economică mondială.


România are și ea, firește, lista ei – plutind, din păcate, pe viforul lipsei unui plan de țară: vom putea, cu un calendar de investiții și reforme avecvate la milimetru, să rămânem în cărțile economiei viitorului?

Mai jos, ideile, soluțiile și prioritățile – desenate de miniștri, experți și oameni din business, privind abordarea României, 

la conferința „Strategia economiei românești în deceniul care va schimba lumea: Planul de reziliență” , de joi, 11 martie. 

Notă: Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită video (și în rezumat-text) AICI-LINK. 

*

Ministrul Cristian GHINEA: Ne asumăm politic să tragem în întregime partea de împrumuturi din PNRR, adică 14,9 miliarde euro


Ministrul Cristian Ghinea anunță că Guvernul va analiza săptămâna viitoare, în primă lectură, Hotărârea de guvern care conține varianta actualizată a Planul Național de Recuperare și Reziliențăm cu alocările financiare, documentul urmând să constituie mandatul de negociere cu Comisia Europeană.

Cristian Ghinea a anunțat că PNRR va conține proiecte a căror sumă totală va depăși alocarea României de 29,2 miliarde euro. ”În mod inevitabil, în procesul de evaluare a impactului pe mediu anumite alocări vor fi reduse, anumite proiecte vor fi modificate, astfel încât la finalul perioadei formale de negociere (iunie 2021) cu Comisia să revenim la alocarea inițială”, a explicat ministrul Ghinea.

(Citiți și:””T Zero” – avem doar 3 ani la dispoziție să ne înscriem ca jucători în economia viitorului post-Covid / Cover, sumar, titluri – au apărut CRONICILE 91”)

”O altă decizie politică pe care ne-o asumăm este ca, pe lângă partea de granturi, să tragem în întregime partea de împrumuturi care e pusă la dispoziția României, adică 14,9 miliarde. Este o formă de împrumut ieftin. Nu trebuie să ignorăm faptul că România este țara UE care se împrumută cel mai scump. Partea de împrumuturi prin PNRR este cu o dobândă de aproape zero, cu garanția UE și cu un termen de returnare foarte lung, dar, atenție, este un împrumut dedicat unor proiecte foarte viabile, negociate cu CE și aprobate de UE”, a mai afirmat Cristian Ghinea.

Cele mai importante declarații ale lui Cristian Ghinea:

  • Deocamdată suntem în discuții informale cu CE; am mers în paralel, consultările publice și negocierile interministeriale; după ce am colectat propunerile de la ministere am ajuns la 70 de miliarde de euro; acestea au fost analizate, puse pe căprării și să ajungem la niște sume mai mici; paralel au fost discuțiile cu CE.
  • Suntem în grafic, fiind un instrument cu totul nou, acest mecanism, în afara cadrului multianual, există destul de multă incertitudine cu toate țările; nicio țară nu a prezentat planul final până acum; nu a început negocierea formală cu nicio țară. Unele țări au trimis componentele complete, altele au trimis câteva componente; nu există un plan acceptat sau respins de CE.
  • Decizia politică pe care am luat-o și pe care ne-o asumăm este de a merge cu o alocare mai mare decât cele 29,2 miliarde de euro pentru că în mod inevitabil în procesul de evaluare a impactului pe mediu, anumite alocări vor fi reduse, anumite proiecte vor fi modificate, astfel încât la finalul perioadei formale de negociere cu Comisia să revenim la cele 29,2 miliarde alocate României;
  • O altă decizie politică pe care ne-o asumăm este să tragem pe lângă partea de granturi să tragem în întregime partea de împrumuturi care e pusă la dispoziția României, adică 14,9 miliarde. Este o formă de împrumut ieftin. Nu trebuie să ignorăm faptul că România este țara UE care se împrumută cel mai scump. Acest PNRR este pe partea de împrumuturi un împrumut cu o dobândă de aproape zero, cu garanția UE și cu un termen de returnare foarte lung, dar, atenție, este un împrumut dedicat unor proiecte foarte viabile, negociate cu CE și aprobate de UE.
  • Spre deosebire de împrumuturile curente ale României, la o dobândă mare și dedicate acoperirii cheltuielilor statelor, vorbim acum de o formă de împrumut pe proiect, pe livrabil și cu o dobândă foarte mică.
  • Am inclus reforme importante. Pentru prima oară de când am intrat în UE, reformele pe care Comisia le cere în recomandările anuale de țară au atașate și niște sume: reforma sistemului de pensii, reforma funcției publice (ne referim la crearea unui concurs național pentru funcționari, un examen de intrare în categoria de funcționari publici, așa cum este de exemplu la CE, sistemul EPSO; în loc să avem concursuri pe fiecare post care știți foarte bine este un sistem defectuos, avem o intrare pe merit, pe un examen la nivel regional și manageriat de companii private de resurse umane; intri în acest corp pe criteriu meritocratic și apoi ești distribuit pe funcțiile publice printr-o nouă procedură de concurs; dacă reușim să facem asta, este o adevărată revoluție, reformă; este o reformă prinsă în acest prim draft și bugetată).
  • Partea de management a companiilor de stat este o reformă pe care o vom include, reforma asistenței sociale prin implementarea legii venitului minim de incluziune; pe lângă aceste reforme mari, pe fiecare domeniu de investiție sunt diverse schimbări;
  • PNRR nu este lista lui Moș Crăciun de investiții, este o listă de reforme asumate urmate și de bani. Urmează procedura de negociere cu Comisia Europeană și vor prevala acele domenii care prevăd și reforme la investiții.
  • Salut decizia Ministerului Transporturilor de a propune reformarea modului în care se taxează utilizarea drumurilor publice, modul în care se face managementul căilor ferate. Salut viitoarele reforme pe partea instituțională de management a apei, viitoarea reformă a Romsilva.
  • Investițiile pentru transport vor rămâne semnificative; menținem alocările pentru căi ferate și autostrăzi. Ne asumăm politic o negociere dură cu CE pe partea de alocări pentru autostrăzi. Suntem țara care propune de parte cea mai mare sumă pentru autostrăzi. Nevoia de investiții se ridică la peste 10 miliarde de euro în următorii șapte ani. Va fi completată din PNRR și din programul operațional transporturi astfel încât să închidem datoria istorică către români de a avea autostrăzi care traversează Carpații și spre Moldova.
  • Va fi un program național de reducere a abandonului școlar care va avea o alocare de peste jumătate de miliard de euro și care este din nou o datorie istorică. Va fi un program național pentru creșă și în general această parte de intervenție a statului pentru buna calitate a vieții, pentru a rezolva probleme sistemice va fi una semnificativă.
  • Nu credem că administrația centrală, ministerele sunt singura forță reformatoare și singura forță modernizatoare în România. De aceea am inclus pachete de reziliență pentru UAT-uri, pentru comunitățile locale, pentru grupurile de acțiune locală, pachet de reziliență pentru societatea civilă astfel încât contribuția acestor actori absolut vitali la modernizarea României să fie recunoscută; să fie predictibil pentru ei modul în care se pot baza pe anumite resurse.
  • Pentru mediul de business suntem în negocieri avansate cu BEI pentru că eu cred că trebuie să facem o trecere istorică spre instrumente financiare. În 2016 ca ministru am lansat primele instrumente financiare pe fonduri europene care au avut succes. Din păcate nu s-a mers pe această cale. Fondurile europene în general trebuie să facă tranziția spre instrumente financiare și sperăm să avem un efect de leverage pe partea de intervenții, să punem 2,5 miliarde și să avem un efect de leverage ori cinci, astfel încât să avem o infuzie de capital masivă în economia privată, mergând spre domeniile predilecte și pentru PNRR și pentru BEI, adică verde, digitalizare, noua economie, domenii de nișă șamd.
  • Decizia politică este de a merge spre instrumente financiare ca instrument predilect pentru intervenția pentru mediul de afaceri din PNRR. Va fi un miliard de euro din contribuția națională pentru InvestEU și încă ceva peste un miliard din PNRR în sine și sper să finalizăm foarte rapid negocierile cu BEI în această privință. Mai avem și alte negocieri cu berd pentru instrumente financiare pentru autoritățile locale. Aici este puțin mai complicat, trebuie să discutăm și despre ridicarea limitei de îndatorare pentru UAT-uri, eu sper ca după avem această primă citire în Guvern, în negocierile formale cu Comisia să putem agrea și aceste instrumente financiare care ar însemna o schimbare de perspectivă masivă față de modul în care statul român interacționează cu mediul de business, să trecem de la această dosariadă în care antreprenorul vine la instituție și așteaptă luni de zile, spre garanții de portofoliu pe care BEI le subcontractează apoi unor bănci românești astfel încât antreprenorul să aibă de-a face cu banca. Putem discuta și despre un mix de granturi și instrumente financiare astfel încât să avem efect de leverage pentru banii pe care îi punem pentru mediul de business.
  • Până la urmă, decizia finală de aprobare a PNRR va fi în toamnă. Pe calendarul actual vorbim de două luni de negocieri cu Comisia, mai-iunie și apoi discuțiile de aprobare în Consiliul Uniunii Europene în format ECOFIN care va fi în iulie-august. Deci cel mai devreme va fi în august aprobat. S-ar putea să existe întârzieri pentru că vorbim de un volum imens de muncă și de informații și de negocieri cu 27 de state pentru două luni. Atunci ar trebui să fim pregătiți cu aceste instrumente în toamnă. BEI va pune la dispoziție instrumente gata croite, care funcționează și în alte țări și atunci începem imediat ce avem planul aprobat.
  • Garanția de portofoliu este un instrument, vorbim și de instrumente de equity, de solvabilitate, dar nu vreau să dau detalii pentru că depinde de ce are BEI pregătit și capabil să înceapă imediat. Ca reformă în această parte vom pune înființarea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Eu aș vrea ca peste câțiva ani miniștrii din situația mea să aibă la dispoziție un instrument în această bancă astfel încât să putem decide mai rapid.
  • Toate procentele pe care vi le spun sunt din supraalocare pentru că nimeni nu va ști exact care bucăți vor rămâne când revenim la 100%.
  • Pe digitalizarea educației vorbim de operaționalizarea strategiei de digitalizare care a fost în dezbatere publică. Pe partea de alocare gândim o formulă de finanțare per elev astfel încât să dăm flexibilitate școlilor, fiecare să aibă o sumă predictibilă în funcție de numărul de elevi cu o supraalocare pentru școlile mai sărace astfel încât să avem și un factor social în vedere, iar decizia ar trebui să fie la nivelul școlii pentru că diferențele sunt foarte mari. Școlile din centrul Bucureștiului, dacă mergi cu tablete achiziționate central s-ar putea să dai unor copii niște lucruri pe care le au deja și la calitate mai slabă față de cei au ei acasă, pe când în școlile mai sărace o tabletă poate să facă diferența. Va fi o alocare consistentă de ordinul sutelor de milioane de euro pentru digitalizarea educație; lucrăm la mecanismul financiar urmând ca dacă profesorii au nevoie de training să se creeze de la Ministerul Educației linii speciale și să poată fi finanțate din această alocare.
  • Vor fi două direcții de investiții: cercetare ca atare, ca mecanism care trebuie reformat și finanțat – a doua linie de investiții este finanțarea cercetării pe domenii de nișă, unde noi credem că este vital să investim și domeniul bateriilor este unul dintre ele. Mai este și domeniul hidrogenului, mai este cercetarea legată de economia circulară, de posibilitatea de a recupera cât mai mult din deșeuri.
  • Aveți dreptate, startul a fost furat, sper să recuperăm și să avem mecanisme de a finanța participarea unor entități românești la consorții europene de cercetare, o metodă foarte bună de a recupera decalajul.
  • În ce privește digitalizarea, mergem pe cloudul guvernamental și finanțarea să meargă pe principiul legării bazelor de date astfel încât la final de drum să ajungem la acel deziderat ca noi cetățenii să nu mai cărăm hârtii ci toate informațiile să poată fi transmise între instituții.
  • Deocamdată avem o colecție de propuneri de la instituțiile centrale și suntem ferm hotărâți să le dăm drumul de-abia după ce avem structura centrală într-o abordate top-down pe care ministerul digitalizării o pregătește.
  • Umblăm la rata de bancabilitate – doar două din zece IMM-uri din România sunt bancabile. Dacă reușim să mergem cu garanție portofoliu și să extindem rata de bancabilitate asta ar fi o schimbare pe termen lung.
  • PNRR cuprinde o alocare semnificativă pentru deșeuri și sunt acolo mai multe linii, opțiuni de investiții pregătite de Ministerul Mediului.

Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: prin investițiile PNRR țintim structura de date pe care le deține statul și 100% online servicii publice

Ministrul Ciprian Teleman a anunțat joi că ”la finalul PNRR avem ca obiectiv acoperire internet pe 99,99% teritoriu”. În acest moment, în România există 200 de ”pete albe” pe harta acoperirii teritoriale cu Internet.

”Ne propunem prin PNRR este să ducem internet în zone cu densitate mică. Avem pe lângă promisiunea politică și o datorie: degeabă alocăm bani pentru digitalizarea educației dacă nu avem internet. La finalul PNRR avem ca obiectiv acoperire pe 99,99% teritoriu”, a afirmat ministrul Ciprian Teleman.

Cele mai importante declarații ale lui Ciprian Teleman:

  • În pilonul 2 din PNRR avem partea de digitalizarea educației, care ne va ajuta să fim pregătiți total peste 5 ani. În afara PNRR va trebui să găsim pârghii politice pentru a stimula educația celor care nu mai sunt în acest sistem, respectiv cetățenii și antreprenorii pentru a fi prezenți în spațiul digital.
  • Prin partea de transformare digitală din PNRR țintim baza – în primul rând, o structură guvernamentală a datelor pe care le deține statul, un nucleu de date integrate care să poată fi folosit de instituțiile interesate, instituții care să adauge date, apoi, exterior, un cerc de platforme de date unde, de exemplu, o instituție interesată să poată interoga baza de date pentru a stabili o politică pe termen lung.
  • Așa ar trebui să arate arhitectura de date a statului. PNRR oferă o mare oportunitate, aceea de a ne încadra într-un termen scurt. Vrem, nu vrem, va trebui să avem cele mai bune căi pentru a ne atinge țintele până în 2026. La acest orizont vom avea, de exemplu, cetățenie digitală și vom avea implementat sistemul once-only.
  • Rolul statului este acela de a creea condiții corecte de concurență și să se asigigure că soluțiile furnizate sunt potrivite. Vorbim de independența unui produs de vendor, de testatea soluțiilor înainte de a începe implementarea pentru a ne putea asigura că respectă toate standardele, și de transparentizarea procesului de achiziții publice pentru a elimina semnele de întrebare ale procesului.
  • Ca beneficiar, repet, va trebui să ne asigurăm că soluțiile sunt cele mai bune și livrabile în timp util.
  • Ținta noastră e 100% online servicii publice. Noi putem pune la dispoziție servicii, dar avem nevoie de utilizatori. Regretul meu referitor la PNRR este că cota alocată inserției în spațiul digital nu e suficient de ridicată. Din august vom avea Cărți de Identitate electronice, dar înlorarea va dura. Oamenii trebuie să se obișnuiască cu utilizarea acestor instrumente.
  • Baze de date comune – Va trebui să definim, să asumăm politic, un moment de la care cetățenii ar trebui să refuze cererea unei autorități de a-i furniza documente. Noi ar trebui să ne asumăm politic lucrul acesta, să dăm posibilitatea cetățenilor să refuze. Momentul ăsta nu e departe, anul acesta vom avea primele teste cu ADR să vedem cum funcționează interinstituțional.
  • Broadband și acoperire – Este în lucru o harta la ANCOM a acoperirii internet, sunt 200 de pete albe acum, avem obligația să avem acoperire în intreaga țară până în 2025.  Ne propunem prin PNRR este să ducem internet în zone cu densitate mică. Avem pe lângă promisiunea politică și o datorie: degeabă alocăm bani pentru digitalizarea educației dacă nu avem internet. La finalul PNRR avem ca obiectiv acoperire pe 99,99% teritoriu.
  • Prin PNRR vor fi finanțate proiecte de digitalizare, dar după ce ne asigigurăm că actuala arhitectură guvernamentală de date e gata măcar în forma ei conceptuală, să știm cum arată aplicațiile care pot fi interconectate. Pentru asta avem nevoie de un acord, îl vom avea până la sfârșitul anului.
  • Blockchain – Redresarea și reziliența la noi are anumite priorități. Împreună cu Ministerul fondurilor ne-am gândit la programe, la competiții care să stimuleze tehnologiile viitorului. Ținta e să ajungem la e-gov, la fel ca în Estonia. Nu avem decât barierele de timp și de bani.

Ramona Moldovan, secretar general, Ministerul Transporturilor:
Capetele Autostrăzii A8 vor fi finanțate și terminate prin PNRR

Secțiunile Autostrăzii A8 de la capetele Târgu Mureș și respectiv Iași au un grad de maturitate de pregătire a proiectelor suficient de avansat ca să poată fi finanțate prin Programul Național de  Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit Ramonei Moldovan, secretarul general al Ministerului Transporturilor.

„Unul din criteriile pe care le avem în vedere este nivelul de maturitate în pregătirea acelor proiecte care leagă proviciile istorice, pentru că, așa cum știm,  toate proiectele din PNRR trebuie să fie executate până spre sfârșitul anului 2026. Din această perspectivă, din analizele de până acum, va fi fezabil să ne referim la aceste capete (de autostradă), pentru care studiile de fezabilitate sunt avansate”, a spus Ramona Moldovan.

Cele mai importante declarații ale secretarului general din Ministerul Transporturilor:

  • Noi avem practic un portofoliu de nevoi pe care îl putem identifica foarte ușor și decalaje mari în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, nu doar rutieră cât și cea feroviară și celelalte modalități de conectare.
  • Aceste deficiențe ne duc la o congestionare a traficului, mai ales în zonele urbane, ne duc la dificultăți în a atrage spre poli de dezvoltare firme și companii care să ofere prosperitate și dezvoltare economică. Avem provocări legate de conexiuni între regiunile țării și acces a mediului de afaceri și a cetățenilor pe o mobilitate mai simplă.
  • Plecând de la aceste nevoi, lista noastră de reforme și de investiții este destul de ambițioasă și în același timp corelată și cu sursele de finanțare pe care nu le-am valorificat suficient în anii anterior și vorbim de programul operațional dedicat infrastructurii de transport.
  • Cu ce venim noi acum: avem un pachet de investiții și de reforme pe care îl orientăm către transportul pe cale ferată care vizează modernizarea, reînnoirea căilor ferate așa încât viteza de deplasare să ajungă la un nivel optim, care să reducă timpii de deplasare pentru călători și mărfuri pentru a face transportul feroviar atractiv. Ne interesează să modernizăm trenurile și să folosim tehnologii moderne, pe bază de hidrogen, electrice, să reducem nivelul de poluare.
  • În paralel trebuie să creștem capacitatea noastră ca instituție și a companiilor cu care lucrăm de a fi capabile să gestioneze și să fie cât mai eficiente în modul în care utilizează această rețea.
  • Un al doilea pachet se referă la transportul rutier: o infrastructură subdimensionată și conectivități între regiuni reduse. Pe de altă parte ne interesează să creștem și gradul de siguranță și să reducem accidentele. Să investim în secțiuni de autostrăzi care să reușească să realizeze aceste legături. Ne interesează de asemenea să investim și în pachete de infrastructură rutieră de nivel mai mic, de o mai mică amploare, dar cu impact foarte important din punct de vedere economic pentru că leagă zonele urbane și centrele de afaceri de autostrăzi. Un alt set de măsuri vizează măsuri de decongestionare a traficului din zonele urbane și pot crește nivelul de siguranță și vorbim de pasaje, pasarele, alte măsuri de protecție și semnalizare din pachetul de intervenții hard în care să construim acompaniate de măsuri de educare a participanților la trafic, de îmbunătățire a modului în care sunt semnalizate aceste pasaje și modul în care pietonul și participantul la trafic poate să fie în siguranță.
  • Ne interesează să creștem capacitatea ministerului, a companiilor din subordine, să asigure un management performant și eficient și să generăm investiții care să aducă plus-valoare.
  • Principalul criteriu este să putem asigura aceste conexiuni pentru dezvoltare economică și tocmai de aceea, ne concentrăm pe acele secțiuni de autostradă care asigură legătura dintre regiunile istorice, către Moldova, către Transilvania. Avem în discuție sectoare din A7, A8, dar un alt criteriu pe care îl aplicăm se referă la nivelul de maturitate în pregătirea acelor proiecte. Toate investițiile pe care le vom realiza prin PNRR trebuie să fie executate până în 2026 și atunci din această perspectivă fezabil va fi să ne concentrăm pe aceste capete, pentru care suntem cu un pas înainte în ceea ce privește studiile de fezabilitate.
  • Avem în vedere mai multe tipuri de intervenții, vorbim de modernizări, așa cum realizează cu finanțare europeană pe coridorul IV, să putem extinde și pe alte linii. Aici vorbim de investiții majore și de durată. Pe de altă parte vizăm și investiții de reînnoire a căii ferate actuale. Acestea nu presupun intervenții atât de majore, dar aduc o îmbunătățire în ceea ce privește viteza și calitatea de deplasare. Lista finală a acestor intervenții, la fel, va fi finalizată în următoarele săptămâni.
  • Din strategia pe care o avem, pentru reînnoire să avem undeva între 60-80-100 de kilometri pe an.

Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank:
prin PNRR să digitalizăm marea problemă a momentului  – colectarea taxelor și formarea Bugetului

Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, consideră că PNRR ”ar fi un instrument util să punem economia pe linia corectă, în special în ceea ce privește taxarea și colectarea taxelor”. În opinia sa, PNRR ar trebui utilizat și pentru corectarea gravelor deficiențe din agricultură.

”Dacă ar trebui eu să gestionez 15 miliarde de euro, pe partea de agricultură aș investi în irigații și în capacități de colectare și de procesare a legumelor și fructelor. E trist să importăm mere din Polonia. Știm că există priorități clare, educație, infrastructură etc, dar trebuie să privim și în alte părți. Dacă nu reformăm agricultura vom avea probleme mari în viitor”, a afirmat Ionuț Dumitru.

Cele mai importante declarații ale lui Ionuț Dumitru:

  • Colectarea taxelor în România este foarte slabă: suntem la 27% din PIB față de media UE de peste 40%. Avem o mare problemă la colectarea TVA, avem cel mai mare gap de TVA din UE. Avem vecini acareu reușit să conveargă către media europeană la gap TVA, ar trebui să avem și noi acest obiectiv.
  • Avem și alte probleme structurale – colectare slabă la contribuții sociale, la colectarea impozitului pe venit. Avem și o componentă mare la munca netaxată, peste 20% dintre salariații din România lucrează la negru.  Impozitarea salariilor- la 100% din salariul mediu impozitarea la noi e sub media europeană, la salarii mici povara fiscală este semnificativ mai mare. Colectarea este dezamăgitoare la nivelul impozitelor salariale.
  • La impozitarea profitului lucrurile arată similar. La 16% avem o cotă de colectare mai mică decât în Bulgaria, unde e  10%. Impozitarea proprietății aduce venituri foarte mici comparativ cu media UE. Avem și problema de structură a taxarării, unde am redus taxe pe consum și am crescut taxele pe muncă. Normal ar fi să taxăm invers, mai mult consumul și mai puțin munca. Taxele pe capital erau mici și le-am mai și redus.
  • Sunt probleme stringente, cea mai importantă este cea legată de colectare, care se poate realiza în primul rând prin digitalizare. Sper că acum există mai multă voință politică să digitalizăm colectarea taxelor. PNRR ar fi un instrument util să punem economia pe linia corectă, în ceea ce privește taxarea și colectarea taxelor.
  • Suntem țara cu potențial agricol enorm, ar trebui să fim în top 5 la nivel UE, dar valoarea adăugată brută e mică, avem ineficiență crasă în utilizarea forței de muncă în agricultură. Avem și problema agriculturii de subzistență, ponderea salariaților în agricultură e semnificativ mică în comparație cu alte state. Avem ferme mici, viteză slabă de comasare, multe ferme de subzistență. 86% dintre ferme consumă ce produc.
  • Educația celor care fac agricultură, o problemă ce poate fi prinsă în PNRR- mulți învață la locul de muncă, nu au educație în sensul acesta.
  • La zootehnie, suntem pe ultimul loc în UE la numărul animale pe fermă. Productivitatea în agricultură a crescut în ultima perioadă, dar suntem tot la coada clasamentului. Volatilitatea e foarte mare, depindem nepermis de mult de vreme. Avem suprafață agricolă de 9% din totalul suprafețelor agricole din UE, avem 32% dintre ferme, producem 10% dintre cerealele produse în UE, dar la producția de sfeclă nu contăm la nivelul UE, la legume stăm prost, carne vită producem 0,6%, lapte 2,6%.
  • Cifrele astea se văd în balanța comercială, unde constant avem deficit la câteva produse. E trist, cu potențial de top 5 avem deficite la produse de bază. Dacă nu reformăm agricultura vom avea probleme mari în viitor.
  • Noi nu avem utilizare extensivă a îngrășămintelor chimice, dar culturile organice sunt la 2,4% din suprafețele utilizate. Prin PNRR vor trebui adresate toate aceste slăbiciuni.
  • Dacă ne uităm la datele astea, e clar că avem valoare adăugată mică. Eu aș investi în irigații și capacități de colectare și procesare legume și fructe. E trist să importăm mere din Polonia. Știm că există priorități clare- infrastructură etc, dar trebuie să privim și în alte părți.

Răzvan Atim, General Manager Europa de Est, UiPath: Aplicațiile trebuie aduse în secolul XXI – automatizare, automatizare, automatizare 

Managerul general pentru Europa de Est al UiPath, Răzvan Atim, afirmă că din perspectiva digitalizării este nevoie în primul rând de ”consistență din punct de vedere al managerilor țării, al partidelor”.

”Trebuie să existe o aliniere a acestor manageri în consistența execuției, în consistența planului. Dacă într-un guvern începem ceva bun și în celălalt guvern îl anulăm, din punct de vedere al productivității de țară, noi pierdem. Trebuie să acționăm, să dăm drumul la investiții, la proiecte. Trebuie să avem o abordare de parteneriat public-privat, transparent, prin licitații publice unde toată lumea poate participa. Dacă mergem granular, pe fiecare minister în parte vom găsi oportunități de digitalizare, automatizare, astfel încât să nu mai pierdem timp, să nu mai avem erori, să nu mai creăm frustrare, să scoatem oamenii din rutina asta, din zona de proceduri extrem de birocratice”, afirmă Răzvan Atim.

Pentru mai multe informații despre cum ajută automatizarea administrațiile publice să îmbunătățească calitatea serviciilor publice și să își crească productivitatea și eficiența, puteți consulta carta albă Calea către o administrație digitală AICI.

Principalele declarații ale lui Răzvan Atim:

  • Din punctul meu de vedere, înainte să vii cu digitalizare sau automatizare trebuie să bifezi niște necesități curente.
  • Una dintre problemele de dinaintea digitalizării ar fi infrastructura: străzi, autostrăzi, căi ferate; dincoace vorbim de infrastructura digitală legată de hardware și software, ce computere avem, ce sisteme de operare, multe sunt destul de vechi. După care, toate procedurile interne ar trebui revizuite din punct de vedere al procesului în sine. De multe ori sunt lucruri foarte birocratice și din punct de vedere al modalităților în care putem modifica legal aceste proceduri greoaie.
  • Digitalizare și automatizare ar veni după ce se pun la punct aceste etape. Să avem o infrastructură pe care să lucrăm. Aplicațiile trebuie aduse în secolul XXI, procesele trebuie îmbunătățite. Avantajul a ceea ce face UiPath este că nu poți să faci automatizare fără pilonii pe care i-am menționat, iar noi când venim să automatizăm procese, analizăm și ce avem, cum există, după care avem recomandări de îmbunătățire, de digitalizare, de simplificare, de fluentizare a acestor proceduri și procese interne. Contribuim cu o abordare 360 de grade. După ce digitalizezi vii cu automatizarea ca o mănușă.
  • Trebuie să existe consistență din punct de vedere al managerilor țării, al partidelor. Trebuie să existe o aliniere a acestor manageri în consistența execuției, în consistența planului. Dacă într-un guvern începem ceva bun și în celălalt guvern îl anulăm, din punct de vedere al productivității de țară, noi pierdem.
  • Cred că trebuie să avem o consistență pe execuție. Avem niște lucruri care ard, acolo trebuie să începem. Evident că nu putem să facem nimic peste noapte. Trebuie să începem segmentat, pe direcții, ca să ajungem și unde arde.
  • Trebuie să acționăm, să dăm drumul la investiții, la proiecte. Trebuie să avem o abordare de parteneriat public-privat, transparent, prin licitații publice unde toată lumea poate participa. Trebuie să începem consistența asta. Nu putem să acoperim din partea sectorului public toate competențele pe care le are sectorul privat.
  • Trebuie să avem o abordare deschisă către aplicațiile viitorului cum se spune, către un upgrade al infrastructurii și al capacității tehnologice și de livrare a colegilor noștri din sectorul public. Inevitabil se ajunge la un dialog, o colaborare public-privat, un transfer de cunoștințe care să vină într-un efort susținut în pregătirea oamenilor pe diversele tehnologii ale viitorului.
  • Există un apetit mai mare sau mai mic, în funcție de țără, însă toată lumea este aliniată acum pe acest pilon de digitalizare. Dacă unele țări sunt mai avansate și există un apetit mai mare pentru digitalizare, automatizare și avem succes în anumite țări de vârf din Europa sau din alte zone ale lumii, SUA, Japonia etc, la noi există o deschidere și există oameni orientați către tehnologie și care își doresc foarte mult același lucru, să schimbăm în bine viitorul țării și avem o grămadă de schimbat.
  • Trebuie să avem grijă de acești oameni care contribuie la calitatea acestor implementări în sectorul public.
  • Trebuie să acționăm, să avem consistență, să avem o înțelegere bună a situației curente și cred că o avem. Se povestește deja foarte mult despre chestia asta. Trebuie să trecem la acțiune.
  • Anul trecut 8 din 10 români s-au deplasat la sediile administrațiilor publice. Dacă mergem granular pe fiecare minister în parte vom găsi oportunități de digitalizare, automatizare, astfel încât să nu mai pierdem timp, să nu mai avem erori, să nu mai creăm frustrare, să scoatem oamenii din rutina asta, din zona de proceduri extrem de birocratice.

Mihai Matei, președinte, Asociația Națională a Industriei de Software (ANIS): Companiile competitive fug de achizițiile publice, descurajate de iadul birocrației

Președintele Asociația Națională a Industriei de Software, Mihai Matei, afirmă că în industria software există multe companii care se feresc să lucreze cu sectorul public din cauza formei actuale a Legii achizițiilor publice.

”În industria noastră asta e realitatea, achizițiile publice sunt demne de romanele lui Kafka. Ce se întâmplă în România în materie de achiziții e bezna minții, sunt mii de pagini care nu au legătură cu nimic. În contextul PNRR și al digitalizării vreau să trag un semnal de alarmă: dacă nu se pornește o reformă reală a Legii achizițiilor publice cred că banii vor fi folosiți suboptim”, a afirmat Mihai Matei.

Principalele declarații făcute de Mihai Matei:

  • Recent, m-am întâlnit cu un antreprenor, care îmi spunea că a renunțat să mai lucreze pentru autorități publice pentru că efortul e prea mare. Discuția mi-a arătat o problemă fundamentală a societății noastre – lipsa de încredere. Multe firme se feresc să lucreze cu sectorul public. În industria noastră asta e realitatea, achizițiile publice sunt demne de romanele lui Kafka.
  • Ce se întâmplă în România în materie de achiziții e bezna minții, sunt mii de pagini care nu au legătură cu nimic. În contextul PNRR și al digitalizării vreau să trag un semnal de alarmă: dacă nu se pornește o reformă reală a Legii achizițiilor publice cred că banii vor fi folosiți suboptim.
  • Revenind la problema profundă, lipsa de încredere, e foarte grav, este ineficient pentru o societate să funcționeze așa. Vidul ăsta de încredere nu poate fi umplut cu vorbe goale, cu PR.
  • Dacă vrem digitalizare cu adevărat este nevoie de voință politică la nivel înalt. Când JFK a zis ”vrem să punem un om pe Lună”, nu cred că a venit cineva să spună că legea achizițiilor nu permite aia sau aia. Și cred că să digitalizăm România e mai ușor decât să trimitem un om pe Lună
  • Eu am speranța că vom avea și voința politică, nu doar mișcări de PR. Cred că e necesar o investițe în oameniii din sectorul public, trebuie profesionalizați. Reforma Legii achizițiilor publice este esențailă și, repet, statul să investească în cîteva sisteme cheie – identitate electronică și identificare și semnătură electronică.
  • Noi nu avem o modalitate de a semna electronic ușor. Certificatul calificat de azi e un instrument dintr-un secol trecut. Trebuie să avem instrumente moderne, astfel încât orice om, indiferent de pregătire, să poată semna electronic. Se vb de cloud guv, dar nu e suficient, tr seccondat de polit publice și secondat de alte sisteme hibrid. Sigur, statul trebuie să dețină control total asupra datelor, dar sunt mii de alți jucători
  • E nevoie de actori privați ca să facem digitalizarea la nivelul pe care îl dorim. Un singur actor nu poate face această digitalizare

Răzvan Nicolescu, partener, Deloitte România: Se vor aloca triliarde pentru noua energie – câte baterii, câte încărcătoare, câte electrolizoare pentru hidrogen vom produce în România?

Răzvan Nicolescu afirmă că este important ca România să clarifice ce anume vom facem cu banii din PNRR  în domeniul energiei. ”În momentul de față acești bani au devenit cel mai mare blocaj în calea investițiilor din domeniul energiei. Nimeni nu mai investește nimic pentru că toată lumea speră să obțină acești bani și niște venituri ulterioare cu o rată de profitablitate foarte bună accesând acești bani nerambursabili. Și atunci toată lumea visează, nimeni nu mai investește”, afirmă Răzvan Nicolescu.

”Întrebarea și preocuparea mea este câți bani din PNRR vor fi capitalizați de economia noastră. Adică: Câte baterii pentru automobile electrice vom produce în România și le vom vinde în România și în UE? Câte încărcătoare pentru mașini electrice vom produce în România și vom vinde în țările din UE? Câte electrolizoare care produc hidrogen vom produce în România și le vom vinde în EU și așa mai departe. Această schimbare economică reprezintă o mare oportunitate din care unii pot să câștige și alții pot să plătească anumite costuri. Eu mi-aș dori să fim în categoria celor inteligenți care să câștigăm din această schimbare, dar ca să facem asta este important să facem niște pariuri pe niște zone de nișă”, a mai afirmat joi Răzvan Nicolescu.

Principalele declarații făcute de Răzvan Nicolescu:

  • În primul rând să avem capacitatea să cheltuim acești bani repede. Cred că economia noastră are nevoie de infuzie de capital. Al doilea lucru care mi se pare important este ca acești bani să poată să producă alți bani. Să facem niște lucruri care să ne ajute pe viitor. Dacă vom planta copaci, e un lucru bun pentru calitatea aerului în marile orașe, dacă vom planta meri va fi un lucru minunat. E important ca acești bani să producă pe termen scurt și lung alți bani în economia noastră. Dacă vom cumpăra panouri fotovoltaice din import nu va fi un mare câștig.
  • Dacă obiectivele UE de atingere a neutralității în privința emisiilor până în 2050 se realizează, va fi un volum de investiții de 7,5 trilioane de euro conform unui calcul făcut de noi, 7 trilioane de euro conform unui calcul făcut de Goldman Sachs.
  • Acest lucru înseamnă că dacă acești bani se vor investi în mod egal în fiecare an, vorbim de un volum de investiții de aproape 250 de miliarde de euro pe an. Întrebarea și preocuparea mea este câți vor fi capitalizați de economia noastră. Adică? Câte baterii pentru automobile electrice vom produce în România și le vom vinde în România și în UE? Câte încărcătoare pentru mașini electrice vom produce în România și vom vinde în țările din UE? Câte electrolizoare care produc hidrogen vom produce în România și le vom vinde în EU și așa mai departe. Această schimbare economică reprezintă o mare oportunitate din care unii pot să câștige și alții pot să plătească anumite costuri. Eu mi-aș dori să fim în categoria celor inteligenți care să câștigăm din această schimbare, dar ca să facem asta este important să facem niște pariuri pe niște zone de nișă. Am spus câteva, iar aceste oportunități de finanțare, inclusiv planul pe care îl discutăm astăzi ar putea să ne ajute. Avem Prime Battery, o companie românească dezvoltată de niște tineri antreprenori. Ar trebui să-i ajutăm să-și dezvolte capacitățile de producție. Îi avem pe cei de la Rombat, deținuți de o mare companie internațională din Africa de Sud, haideți să-i ajutăm să-și mai facă o linie de producție în România.
  • Mi se pare foarte important să folosim aceste facilități pentru a produce și capitaliza oportunitățile oferite de această schimbare. Altfel, pe partea de energie mai sunt și alte facilități. Mai e un fond de modernizare care are aproape șase miliarde. Mai sunt și fondurile structurale, mai sunt și niște programe gestionate direct de către Bruxelles. Ce este important, noi am calculat în total vreo 12-13 miliarde pentru partea de energie, ce este important este să clarificăm ce anume vrem să facem cu acești bani pentru că în momentul de față acești bani au devenit cel mai mare blocaj în calea investițiilor din domeniul energiei. Nimeni nu mai investește nimic pentru că toată lumea speră să obțină acești bani și niște venituri ulterioare cu o rată de profitablitate foarte bună accesând acești bani nerambursabili. Și atunci toată lumea visează, nimeni nu mai investește. E foarte important să clarificăm ce anume vrem să facem.
  • Uitându-mă pe prognoze în legătură cu prețul energiei electrice în România, ele arată din ce în ce mai îngrijorător. Dacă nu vom relua investițiile și nu vom dezvolta noi capacități de producție există riscul unei creșteri a prețului energiei electrice anual cu două cifre, or acest lucru va însemna că în zece-12-13 ani, prețul s-ar putea dubla. Ce putem să facem este să investim în capacități noi. Dacă nu investim în capacități noi, domeniul energetic care de-a lungul timpului a fost un pilon al dezvoltării economice a României s-ar putea să devină o mare problemă pe partea de competitivitate în sensul că vom avea o energie foarte scumpă și o bună parte din ea va fi importată.
  • Este o foarte mare neînțelegere în legătură cu cărbunele din România și inclusiv sunt oameni din zona cărbunelui care pun acum în cârca UE lipsa lor de performanță administrativă. Eu vă spun și fără tranziție energetică, huila era închisă și nu din cauza obiectivelor în privința schimbărilor climatice, ci pentru că erau niște probleme administrative combinate cu niște probleme legate de calitatea huilei. Dar cărbunele poate să fie prietenos cu mediul înconjurător, cu o condiție, ca această tehnologie de captare și stocare a carbonului să se dezvolte. Ea există în SUA, în Norvegia, dar ar trebui să se dezvolte la o scară mai largă și să existe și în România. Mie mi se pare că noi puțin ne grăbim aici și spunem, gata, trebuie să închidem tot, trebuie să înlocuim. În primul rând trebuie să vedem dacă se mai poate face ceva din punct de vedere administrativ. Dacă ne uităm la CE Oltenia pe rezultatele financiare observăm că au crescut foarte mult costurile de producție în ultimii ani, fără nicio legătură cu costul cu certificatele de CO2. S-au angajat oameni etc. Din punctul meu de vedere ce trebuie să facă România în perioada următoare este să investească cât se poate de mult în linii în așa fel încât să integrăm cât mai multă energie regenerabilă. N-am niciun dubiu că viitorul aparține energiei regenerabile și ce putem să facem acum într-un mod inteligent este să investim în liniile de înaltă, medie, joasă tensiune ca să putem să integrăm această energie.
  • Noi părem mai degrabă tentați să dăm subvenții pentru această energie regenerabilă. Mă uitam acum câteva zile în Portugalia au ajuns la niște costuri la energia fotovoltaică de aproape trei ori mai mici decât prețul pieței la noi în România. Unele din aceste energii regenerabile nu mai au nevoie de subvenții. Trebuie să le dăm posibilitatea să producă, să le creăm condiții prin investiții în linii. Și ele pot înlocui cărbunele, poate combinat cu baterii dacă va fi nevoie.

Alin Ioaneș, CEO, Rombat: În revoluția energetică de sub ochii noștri, statele din jur au furat deja startul

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Directorul executiv al Rombat, Alin Ioaneș, consideră că România este în pericol să rateze startul ”revoluției energetice” dacă nu va utiliza fondurile PNRR pentru a sprijini domenii care creează plusvaloare. ”Bateriile litiu-ion ar trebui să fie un subiect strategic național. Vorbim de revoluție energetică la început de secol XXI. Privind la industia în care activez pot spune că statele din jur au furat startul, sunt investiții masive în Ungaria, Polonia. Noi nu suntem jucători în acest domeniu, deși avem elemente de tradiție pe care le-am putea utiliza”, afirmă Alin Ioaneș.

Principalele declarații ale lui Alin Ioaneș:

  • Vorbim de un energy strorage revolution, o goană după metode de stocare a energiei. Ne lipsesc 3 mari piloni – viziune, strategie, execuție. De aici problema de a identifica soluții în anumite zone.
  • Da, avem sume importante în PNRR, dar e important să știm cum utilizăm banii, să prioritizăm, să alocăm bani în zone care ne vor aduce plus valoare. Vorbim de revoluție energetică la început de secol XXI. Cred că aici am pierdut startul. Privind la industia în care activez pot spune că statele din jur au furat startul, sunt investiții masive în Ungaria, Polonia. Noi nu suntem jucători în acest domeniu, deși avem elemente de tradiție pe care le-am putea utiliza.
  • Avem în derulare o linie de producție a bateriilor litiu-ion la București și cred că asta ar trebui să fie subiect starategic la nivel național. Investiții în vecini – se construiesc alianțe, se fac investiții strategice, care conturează evoluțiile pe termen mediu și lung. Putem fi parte și noi dar, repet, trebuie să avem viziune, strategie și execuție.
  • Rombat este o companie care vine din perioada comunistă, dar este printre puținele care reușește să parcurgă toate perioadele tulburi și să se reinventeze permanent. Și acum facem asta pentru că vrem să ne poziționăm în dinamica și în evoluția pieței energetice.
  • De multe ori pare că ne uităm prea mult în trecut și nu ne uităm suficient la viitor, la perspective – să nu pierdem momentul.  Suntem aici să vorbim de proiecte viitoare – bateriile litiu-ion, un proiect ambțios, sunt convins că vom mai auzi de acest proiect.

***

Notă: Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită video (și în rezumat-text) AICI-LINK. 

*

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr