Parlamentul European a ridicat ștacheta până la ”emisii negative”: Cifrele oficiale asumate de UE către țintele de neutralitate climatică până în 2050

Parlamentul European a ridicat din nou ștacheta: noua lege a UE privind clima nu doar că mărește obiectivul de reducere a emisiilor până în 2030 – de la 40% la 57%, cu contribuția noilor absorbanți de carbon, dar legislativul european transmite că, după 2050, UE va trebui să urmărească obținerea unor emisii negative.

Parlamentul a aprobat la finele săptămânii trecute Legea climei, convenită în mod informal cu statele membre în aprilie, cu 442 voturi pentru, 203 împotrivă și 51 abțineri.

Acest vot transformă angajamentul politic al Pactului verde european față de neutralitatea climatică a UE până în 2050 într-o obligație, oferind cetățenilor și întreprinderilor europene previzibilitatea de care au nevoie pentru a planifica această tranziție.

”Nivel crescut de ambiție” pentru orizontul 2030

Noua lege europeană a climei crește obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 de la 40% la cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990.
În plus, o viitoare propunere din partea Comisiei privind Regulamentul LULUCF de reglementare a emisiilor de GES și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură va spori absorbanții de carbon din UE și, prin urmare, va crește de facto obiectivul UE pentru 2030 la 57%.

Comisia va prezenta o propunere privind un obiectiv pentru 2040 în termen de cel mult șase luni de la prima revizuire globală din 2023 prevăzută în Acordul de la Paris.

(Citiți și: ”Reinventarea Europei: De la ”cărbune și oțel”, la digital și verde. Conferinţa privind viitorul Europei, lansată la Strasbourg”)

În conformitate cu propunerea Parlamentului, Comisia va publica cantitatea maximă estimată de emisii de GES pe care UE le poate emite până în 2050 fără a pune în pericol angajamentele asumate de UE în temeiul acordului. Acest așa-numit „buget GES” va fi unul dintre criteriile de definire a obiectivului revizuit al UE pentru 2040.

Până la 30 septembrie 2023 și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia va evalua progresele colective înregistrate de toate țările UE, precum și coerența măsurilor naționale, în vederea atingerii obiectivului UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

”Comitetul consultativ științific european” privind schimbările climatice

Având în vedere importanța avizelor științifice independente și pe baza unei propuneri din partea Parlamentului, va fi înființat un Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru a evalua dacă politica europeană este în concordanță cu aceste obiective.

Parlamentul European preconizează că acordul va fi aprobat de Consiliu în scurt timp. Ulterior, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu.

Comisia intenționează să prezinte o serie de propuneri la 14 iulie 2021 pentru ca UE să poată atinge obiectivul mai ambițios pentru 2030.

Bruxelles dezlănțuie ofensiva verde

Între aceste propuneri: Autovehicolele propulsate de motoare cu combustie internă (diesel sau pe benzină) ar putea avea doar încă 14 ani de viață în Uniunea Europeană, conform noilor obiective de emisii discutate la Bruxelles.

Comisia Europeană discută stabilirea unui obiectiv emisii zero pentru vehiculele vândute după 2035, care ar urma să apară în varianta revizuită a standardelor UE de reducere a emisiilor la autoturisme, parte a planului Green Deal de a atinge neutralitatea emisiilor nete de CO2 până la mijlocul secolului.

În urmărirea idealului de neutralitate climatică, UE încearcă să impună ”norme verzi” inclusiv industriei financiare, căreia i se pregătește un Regulament privind taxonomia- un sistem de clasificare pentru activitățile economice cu caracter durabil în care sunt încurajate investițiile.

Reguli dure sunt așteptate și în agricultură, acolo unde politica Agricolă Comună este restructurată din temelii cu obiectivul ca minim 25% din suprafața agricolă europeană să fie reprezentată de producție bio. Asta înseamnă o scădere consistentă de producție.