Cu cele 600 de milioane de euro, pe care le-ar primi România prin PNRR pentru rețelele inteligente de gaze naturale, „se pot conecta în medie 40 de gospodării pe kilometru, deci în total 160.000 de gospodării la întreaga rețea de 4.000 de kilometri”, susține ministrul Energiei, Vorgil Popescu, într-o postare pe Facebook.
Oficialul român a repetat și argumentul că România poate produce hidrogen care să intre într-un mix cu gazele naturale care va fi transportat pe noile rețele, argument cu care va încerca să convingă Comisia Europeană să aprobe acest tip de proiecte, potrivit unui interviu acordat Agerpres.
(Citiți și: „Extinderea rețelei de gaze în PNRR – Experții Ministerului Energiei trimiși la Bruxelles să explice că România va produce hidrogen”)
Comisia Europeană nu a fost de acord cu proiectul, potrivit unei declarații a președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban. Oficiali români au precizat, însă, că toate proiectele naționale pentru mecanismul de redresare și reziliență se confruntă cu observațiile Comisiei Europene.
Anul trecut „am reuşit să-i convingem să înţeleagă că România are nevoie de distribuţia de gaze şi reţelele care se vor construi din acele 250 milioane de euro pentru care am primit aprobare anul trecut vor fi reţele de gaze inteligente. (…) Ne dorim ca şi în continuare, prin PNRR, să avansăm de la acest concept de reţele inteligente la cele care folosesc un mix de gaz natural şi gaze verzi, hidrogen sau alt tip de gaz verde, pentru că acesta este viitorul: hidrogen în amestec cu gazul natural. Este nepoluant şi are capacitate calorică mult mai mare şi poate scădea inclusiv consumul”, explicase Virgil Popescu în interviul citat.
Proiectul pilot de la Halânga ar urma să fie replicat
Virgi Popescu a amintit de primul proiect pentru producţia hidrogenului, care urmează să fie realizat la centrala de la Halânga, pe care o construieşte Romgaz în parteneriat cu GSP Power, și care ar urma să fie gata în anul 2023.
„Este un concept unitar cu emisii mai mici. Spre asta tinde şi Comisia Europeană. Îmi doresc ca acest proiect să poată fi replicat şi în alte noi centrale, pentru că este un proiect de succes”, a continuat ministrul.
Potrivit ministrului Energiei, în urmă cu doi ani, 36% din populaţie era racordată la sistemul de gaze şi, în ultimii ani, ponderea a crescut peste 40%.
„Se vede o creştere clară a distribuţiei, dar suntem încă la un nivel destul de jos faţă de Ungaria, spre exemplu, unde este unde la 90%. Mi-aş dori ca, la finalul acestui mandat, de la 40% să depăşim 50% şi să ne apropiem de 60%, pentru că este nevoie ca oamenii să aibă acces la această resursă la gaze”, a adăugat Virgil Popescu.
Un răspuns
Folosirea hidrogenului ca sursa principala de energie verde pare o propunere mai aproape de notiunea de enrge nepoluanta decat folosirea energiei electrice bazata pe acumulatori.
Poate fi si fezabila economic daca se va produce la preturi competitive fata de resursele de gaze si petrol si se vor folosi retelele actuale de conducte pentru gaze.