vineri

29 martie, 2024

17 mai, 2018

UPDATE 2: Reacția PSD: E o tentativă de lovitură de stat, Iohannis 6 case vrea să aducă un grvern care să taie salariile românilor. Reacția integrală poate fi citită AICI-LINK.

UPDATE1.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi trimiterea la DIICOT a plângerii formulate de preşedintele PNL, Ludovic Orban, împotriva premierului Viorica Dăncilă şi a liderului PSD, Liviu Dragnea, aceasta fiind structura competentă în acest caz
, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai Parchetului General.


***
Informația de bază:

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat joi, la Iaşi, că a depus, în „calitate de cetăţean al României”, o sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind anumite fapte săvârşite de prim-ministrul Viorica Dăncilă şi liderul PSD, Liviu Dragnea.

Liderul liberal a precizat că aceste fapte sunt legate de „pregătirea, adoptarea, aducerea la cunoştinţa opiniei publice şi tot ce s-a întâmplat după” adoptarea de către guvern a memorandumului privind mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

*


PNL a depus plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) împotriva Vioricăi Dăncilă și a lui Liviu Dragnea pentru pentru comiterea mai multor infracțiuni grave – înaltă trădare, divulgarea de informații secrete de stat și uzurparea funcției publice.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea anunță: România își mută Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Miza deciziei PSD și detalii din presa israeliană”)

Acuzațiile sunt legate de controversatul subiect al relocării la Ierusalim a ambasadei române din Israel și deciziile guvernamentale orivind politica externă – domeniu care este atribut prezidențial.

Premierul Viorica Dăncilă este acuzată de;

  • uzurparea funcției
  • prezentarea cu rea credință de informații președintelui României
  • înaltă trădare
  • divulgarea de informații secrete de stat

Președintele PSD Liviu Dragnea este acuzat de divulgare de informații secrete, pentru că a făcut publice informațiile referitoare la memorandumul discutat de guvern pe tema mutării ambasade.

Premierul Dăncilă este acuzat că ar fi încălcat atribuindu-și atribuții de politică externă ce revin șefului statului, conform unei decizii din 2012 a CCR.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Politica externă de uz personal: cele două pericole care pândesc România ”)

Reamintim că Viorica Dăncilă s-a deplasat în Israel fără a se fi consultat înainte cu șeful statului, deși președintele are rolul principal în politica externe a țării.

Ce se poate întâmpla dacă procurorii încep urmărirea penală împotriva Vioricăi Dăncilă

Conform Art. 109 din Constituție, președintele României poate dispune suspendarea din funcție a unui ministru împotriva căruia s-a început urmărirea penală.

Situația poate conduce la căderea Guvernului Viorica Dăncilă.

Următorul pas este prevăzut la Art. 110 (2) din Constituție, care precizează: Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.”

Art 106: Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

(Citiți și: ”România, Cehia și Ungaria au blocat o declarație comună a UE privind ambasadele din Israel. MAE: Textul era lipsit de echilibru”)

Ce zice Constituția: O decizie din 2012 a CCR

Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat, se arată într-o decizie a Curții Constituționale din 2012.

Curtea Constituțională a luat această decizie în urma unui conflict juridic între Guvern, condus pe atunci de Victor Ponta, și fostul președinte Traian Băsescu, conflict generat de acțiunea Executivului de a-l exclude pe șeful statului din componența delegației care participa la Consiliul European.

”Curtea a constatat că rolul Guvernului în politică externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar”, stabilea CCR în 2012.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: