Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri Legea pentru prevenirea şi combaterea cancerului.
Potrivit noului act normativ, cetăţenii români și cei care locuiesc în România au dreptul, de anul viitor, la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului.
E vorba de servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psihooncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.
Prioritate la consultații
Obiectivul principal pe care această lege îl urmărește, potrivit documentului, este acela al stabilirii unui traseu standardizat la pacientului oncologic între diversele etape ale îngrijirii medicale, boala oncologică fiind abordată integrat, în cadrul unor echipe multidisciplinare.
Printre măsurile prevăzute se numără aceea ca medicul de familie să poată recomanda direct colonoscopia sau CT-ul. Pacienții oncologici vor avea prioritate la consultații, în baza unei liste separate de programări.
Echipele medicale multidisciplinare în tratarea bolnavilor oncologici vor deveni normă. Ele vor fi formate din chirurgi, radiologi, oncologi medicali, radioterapeuți, anatomopatologi (în viitor și specialist în biologie moleculară) și medicul curant, care prezintă pacientul și se vor întâlni ori de câte ori va fi necesar.
Prevenție și diagnostic precoce
Legea include accesul la testarea biomarkerilor relevanți pentru stabilirea tratamentului personalizat prin finanțarea unui subprogram în cadrul Programului Național de Oncologie și crearea unei divizii de genomică pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica precis și trata mai eficient cancerul, în colaborare cu Institutul Național de Genomică.
Legea prevede că pacienții fără alternativă terapeutică modernă și eficientă vor avea acces la terapii noi, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenția Europeană a Medicamentului, fără a mai aștepta decizii de guvern în acest sens.
Decontarea ar urma să se facă dintr-un fond de inovație în sănătate, finanțat de la bugetul de stat. Planul prevede că bugetul fondului de inovație va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru predictibilitate. Perioada de implementare a acestei prevederi este însă stabilită până în 2026.
5 obiective majore
Planul urmăreşte cinci obiective majore:
- Reducerea mortalităţii cu aproximativ 15% prin diagnosticare precoce şi stabilirea, publicarea traseului pacientului și respectarea indicatorilor de timp
- Implementarea unui program național de screening a cancerului mamar în contextul desfășurării proiectelor POCU, dotarea cu echipamentele necesare realizării investigațiilor, identificarea personalului necesar pentru realizarea acestora
- Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite
- Monitorizarea pacientului cu cancer de sân și conservarea fertilității prin investigaţii şi tratamente specifice
- Dotarea a 20 centre naționale, acreditate pentru tratamentul integrat al cancerului de sân și a rețelei de conectare a acestora
Finanțare și perioadă de implementare
Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat.
Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional trebuie să reprezinte cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
În trei luni de la promulgare, Ministerul Sănătății ar trebui să elaboreze normele de aplicare ale Planului.
Potrivit legii, planul se implementează pentru perioada 2023 – 2030. Documentul se va actualiza în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.
***
