Cifră în premieră oferită marți de președintele interimar al CNAS despre rata de succes a tratamentului cancerelor din România: în jur de 88% din cazurile de cancer al căror tratament a fost finanțat în 2019 au fost regăsite în 2020 pe lista CNP-urilor pacienților decedați. În condițiile în care, afirmă Adela Cojan, 49% din banii alocați programelor naționale de sănătate se duc pentru cancere. Vă prezentăm cele mai importante declarații ale sale din cadrul conferinței CursDeGuvernare ”Sănătatea – sursă de competitivitate: Investiția în sistemul sanitar și aportul vieții sănătoase la economie” (14.09.2021).
Președintele interimar a oferit și o explicație a acestui procent impresionat de eșec în tratament, explicație care are rădăcini sistemice:
”Erau cazuri de cancere descoperite târziu, în stadiul 2, 3, cu metastaze. Dacă s-ar depista precoce, șansele de supraviețuire la cinci ani și al 10 ani ar fi mult mai ridicate”.
”România are doar 11 centre stroke, Bulgaria – 33. Dacă urgența prespitalicească poate să revină unui anumit domeniu de activitate, urgența de spital, accidentele vasculare cerebrale și infarcturile, ar putea deveni apanajul unor programe separate.
România are doar 16 centre de infarct care deservesc toată populația de peste 19 milioane. Bulgaria are 33 de centre de infarct, la opt milioane de locuitori. În UE a crescut durata medie de viață, în principal prin înființarea acestor centre. Dacă se intervine în prima oră, pacientul poate fi reabilitat complet și șansele de supraviețuire cresc de două-trei ori.”
Președintele interimar al CNAS a vorbit și despre finanțarea sistemului pe care îl conduce.
”Baza de colectare a contribuțiilor de sănătate este destul de redusă.
Cred că s-a ajuns la 20 de categorii de persoane care beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale și nu plătesc CNASS-uri – toți copiii, studenții, persoanele din programele naționale de sănătate, personalul monahal etc. Lărgirea bazei de populație ce plătește contribuții ar putea aduce un aport mai important la finanțarea sănătății.
Nu dau vina atât de mult pe subfinanțate, cât pe reechilibrarea finanțării sectorului, în sensul dezvoltării medicinii primare și a ambulatoriului clinic de specialitate”, a afirmat Adela Cojan, care a precizat: ”Nu trebuie să fie inechități în achitarea asistenței de sănătate. Principiul solidarității, principiul Bismarck, funcționează de peste 100 de ani, impecabil, în Germania”.
Urmăriți conferința integrală:
LIVE | Conferința online: Sănătatea – sursă de competitivitate în economie
***
Partener principal:
Parteneri:
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
