Dincolo de investițiile în sistemul de Sănătate – prevăzute în bugete și în proiectele europene – stau politicile de sănătate, astfel încât alocările să fie focusate pe eficiență.
Cum arată marile programe de sănătate ale României, care e randamentul lor și cum ar arăta modelul ideal de investiții? Ce schimbări de perspectivă și măsuri concrete de resetare a adus cu sine experiența pandemiei Covid? Și ce prioritate are prevenția bolilor grave pe agenda celor care construiesc politicile de Sănătate publică în România?
La Conferința CDG ”Finanțarea dezvoltării” organizată marți, 20 septembrie, CursDeGuvernare a încercat să facă un inventar al acestor resurse, adunând în jurul mesei de discuție unele din cele mai potrivite voci, care să arate direcțiile în care ar trebui să ne uităm. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale d-nei Nicoleta PAULIUC, senator, Parlamentul României, reieșite din discuție.
Cele mai importante declarații ale d-nei Nicoleta PAULIUC, senator, Parlamentul României:
- Eu am promovat politici publice, legi speciale sau specifice pentru pacienții de cancer, familiile acestora sau supraviețuitorilor pornind de la experiența proprie de pacient oncologic. Nu am și nu am avut pretenția că înțeleg pe deplin funcționarea unui sistem mamut, așa cum este cel sanitar. Știu însă care sunt problemele și am încercat, împreună cu cei care au vrut să participe la demersul meu, să găsim soluții.
- Vreau să fiu parte a tratamentului care să facă sistemul de sănătate să răspundă așteptărilor legitime ale cetățenilor și am intrat în această logică a dezbaterilor pe Sănătate deși în Senat sunt președinte al Comisiei pentru ordine publică, apărare și securitate națională.
- Vă dau o veste bună: astăzi, la ora 11, cu ajutorul colegilor, vom aproba Planul de luptă împotriva cancerului. Este un prim pas într-o mare atât de mare, cred că nu va trece mult și va fi adoptat de ambele camere. Am lucrat la acest document sub auspiciile Administrației Prezidențiale.
- 2 lucruri pe subiect. Aplicarea Planului anticancer ar fi un uriaș pas înainte pentru că s-ar schimba atât paradigma în care se realizează prevenția cât și tratamentul. Și, doi, nu va fi simplu de pus în aplicare acest plan, suntem conștienți de asta. E nevoie și de bani, dar și de deschidere din partea sistemului.
- De exemplu: necesitatea unor consulturi interdisciplinare înainte de stabilirea unor scheme de tratament și urmărirea continuă a evoluției pacienților.
- Revenind la programele de sănătate în perioada pandemiei- se impun 3 comentarii: 1. Pandemia nu este relevantă pentru a înțelege poza de ansamblu a stării de sănătate a românilor. Am avut o subraportare masivă a afecțiunilor cronice. Ne-ar trebui o analiză serioasă, să vedem în ce măsură restricțiile au avut efecte pe anumite paliere de funcționare a programelor de sănătate.
- 2. Au existat limitări ale accesului la serviciile de sănătate publică. Spre exemplu, și acum există spitale care limitează accesul pacienților și al aparținătorilor fără să existe în mod necesar o legislație- suport pentru astfel de decizie. Cred că ar trebui să ieșim din logica de acum 2 ani. Indiferent de diagnostic, când mergi în spital, indiferent de pacient, ai nevoie de suportul familiei.
- 3. S-au făcut anumiți pași înainte, mai degrabă, cred eu, mai mult informal decât formal, privind digitalizarea sistemului. Au beneficiat mai mult cei din orașele mai mari. Așa cum arată însă desele blocări ale cardului de sănătate, suntem într-o fază de preistorie a digitalizării în sănătate.
- Sunt optimistă. Avem în PNRR vreo 400 milioane euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate și tele-medicină, bani pe care sper ca Ministerul Sănătății să îi acceseze cât mai repede. Dintr un total de 2,45 miliarde euro, conceptul de sănătate digitală, care include conceptul de sănătate mobilă cât și utilizarea generală de tehnologie a informației pentru digitalizarea sistemului de asistență medicală. Sunt de părere că trebuie să existe dosare online ale pacienților la care aceștia să aibă acces permanent ca formă de debirocratizare a sistemului.
- Vorbim permanent de un Registru al pacienților oncologici, vorbim de un registru al supraviețuitorilor de cancer. Avem nevoie de acces la date pentru ca politicile de sănătate publică să ajungă acolo unde trebuie. Cu toate neajunsurile inițiale, sistemul de programare al vaccinării anti-Covid ne-a arătat că sistemele birocratice pot fi lăsate parțial în seama unui sistem informatic cu imput din partea cetățeanului.
- În aplicarea programelor de sănătate ale statului există, în teorie, 4 piloni: prevenție, depistare precoce, tratament, calitatea vieții. România a făcut progrese pe pilonul de tratament, unde există, în principiu, aceleași scheme de tratament și aceleași medicamente ca în Europa, dar și pe pilonul de depistare precoce pe anumite boli. Stăm însă rău la prevenție, la depistarea precoce pe alte boli. Mare parte a problemei pe aceste paliere este reprezentată de educație, de informare a populației. Partea de comunicare e precară.
- Apoi, de multe ori partea de calitate a vieții este neglijată. O știu din experiențe proprie. Avem mult de lucru, sistemul de sănătate are impresia că dacă și-a făcut treaba, a făcut anamneza, a prescris și administrat tratamentul, nu mai trebuie să îl intereseze calitatea vieții bolnavului odată ce acesta a ieșit din spital, din clinică, din cabinetul medical. Cât timp nu vom înțelege că problema nu se încheie la ieșirea din unitatea medicală, rezultatele nu vor fi cele pe care ni le dorim. Insist ca ideea de schimbare a sistemului de sănătate trebuie să conțină și nevoia schimbării de paradigmă în raportarea la cetățean. E valabil și pentru furnizorii de servicii medicale din privat.
- Știu că au existat diverse sisteme de feed-back pe care diverși miniștrii au încercat să le implementeze pentru a vedea gradul de satisfacție și de eficiență a interacțiunii cu sistemul medical. Sunt convinsă că totul a fost cu jumătate de măsură și partea de feed-back nu a fost folosită pentru rezolvarea problemelor de sistem reclamate de pacienți.
Conferința integrală:
Partener principal:
Parteneri:
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
Academia de Studii Economice – ASE București
Parteneri de comunicare:
BRCC (British Romanian Chamber of Commerce)
Euractiv
FIC
Media Kompass & 360medical.ro
Raportuldegarda.ro
RBL – Romanian Business Leaders
Project-E
RoHealthReview
Sănătatea TV
UNOPA
Urmărește-ne pe Google News
