Obiectivul României pentru 2030 este o creștere a capacității energetice instalate până la peste 32.000 MW, marcând o creștere de 68,2% față de 2022, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) revizuit, prezentat public marți, 17 septembrie.
Din această capacitate, aproximativ 75% va proveni din Surse Regenerabile de Energie (SRE), asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică, menționează documentul.
Investițiile prin care se va atinge această creștere de capacitate, excluzând regenerabilele:
- „De asemenea, până în 2030, obiectivul României este să construiască centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. În același timp, România intenționează să construiască și 2 noi unități la CNE Cernavodă (Unitatea 3 și Unitatea 4), fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW, care urmează să fie puse în funcțiune în 2031 și, respectiv, în 2032, și să finalizeze retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă până în 2029”.
- „În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de noi centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW, și de noi centrale în cogenerare (CHP), de asemenea alimentate cu gaz natural, cu capacitate totală instalată de aproximativ 900 MW”.
„În ce privește importurile nete de energie electrică, obiectivul este menținerea, în 2030, a nivelului actual de sub 5% și atingerea unui nivel anual de export de 4,4 TWh după 2030″, se precizează în PNIESC.
(Citește și: Analiză / Dezastrul planului de stocare a energiei: capacitatea ar trebui să crească de 5 ori până anul viitor. Teoretic. Cum stau celelalte state la stocare)
Ținta europeană la regenerabile este imposibil de atins – pondere de 38,3% în consumul final brut de energie, în 2030, în loc de 41%
„Creșterea planificată a capacităților instalate de producere a energiei din surse eoliene și solare și a pompelor de căldură, precum nivelul vizat de electrificare a sectoarelor de transport și industrie
sunt semnificative, dar insuficiente pentru a atinge obiectivul de 41% pondere SRE în consumul final brut de energie în 2030 fixat de legislația europeană și inclus în recomandările CE”, se menționează în document.
Astfel, obiectivul României privind ponderea energiei din SRE în consumul final brut de energie pentru anul 2030 este de 38,3%, după ce anul viitor ar trebui să ajungă la 31%.
Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene și solare și prin folosirea tehnologiilor bazate pe pompe de căldură pentru procesul de încălzire și răcire.
Ponderea biomasei va scădea de la 56% în 2022 la 34% în 2030.
Atingerea țintei de 41% este blocată de barierele tehnologice, economice și de infrastructură, mai arată autorii documentului, care menționează că pentru perioada 2020 – 2022, pompele de căldură, deși instalate și operate la nivel național, nu au fost incluse în datele statistice.
Începând din 2023, pompele de căldură (existente și noi) sunt considerate tehnologie utilizată în procesul de încălzire & răcire.
Țintele, pe principalele sectoare
Ținta europeană de 29% în consumul final de energie din transporturi, în 2030, va fi îndeplinită de România, care vizează o țintă națională de 29,8% pentru SRE-T în 2030. Această țintă va fi obținută în principal prin electrificarea sectorului.
Ponderea SRE în consumul final de energie din sectorul încălzire & răcire a fost de 26,3% în 2020, ceea ce conduce, conform legislației europene, la asumarea unei ținte de 30,3% SRE Î&R în 2025. Prognozele din actuala versiune a PNIESC-ului actualizat proiectează o pondere SRE în consumul final de energie din sectorul încălzire & răcire de 34,3% în 2025, peste ținta fixată de legislația europeană, la fel ca și ținta pentru 2030.
Ponderea SRE în sectorul energiei electrice va crește, de asemenea, până la 57,8% în 2030, ca urmare a construirii și punerii în funcțiune a noi capacități de producție a energiei electrice din SRE (în principal, eoliene și solare).
Stocarea energiei – capacitate de 800 de MW, în 2030 (de la 16,2 MW în 2023)
România își propune implementarea de soluții de stocare a energiei în baterii, în special prin
dezvoltarea stocării în baterii, planificând punerea în funcțiune a unei capacități totale de stocare a energiei electrice de 1.200 MW sau 2.400 MWh până în 2030 și de 2.000 MW până în 2035, se mai arată în PNIESC.
Utilizarea bateriilor și a tehnologiilor de stocare pe bază de hidrogen, precum și realizarea, până în 2030, de centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) cu o capacitate totală de aproximativ 800 MW, este de așteptat să sporească stabilitatea rețelei și să sprijine integrarea SRE.
Conform datelor Transelectrica, capacitatea de stocare instalată la nivel național era, la finalul lui 2023, de 16,2 MW.
(Citiți și: ”Analiză / Dezastrul planului de stocare a energiei: capacitatea ar trebui să crească de 5 ori până anul viitor. Teoretic. Cum stau celelalte state la stocare”)
****
Urmărește-ne pe Google News
