Strategia energetică 2025-2035: Echilibrarea Sistemului Energetic devine tot mai dificilă în condițiile creșterii producției de energie regenerabilă

În Strategia Energetică a României pentru perioada 2025-2035, și cu perspectiva anului 2050, se subliniază că dezechilibrele din sistemul energetic induse de creșterea capacității instalate de energie regenerabilă, în special eoliană și solară, pot genera „declanșări în cascadă ale liniilor electrice, care pot conduce la „ruperea” sistemului energetic european în mai multe subsisteme sau chiar la apariția stării de blackout”, se precizează în Strategia pusă în dezbaterte publică de către Ministerul Energiei.

Strategia respectă în principiu dorința europeană de decarbonizare și producție verde a energiei, dar stabilește un ritm propriu, mai lent, de transformare.

Apoi, strategia amână cu 6 ani – până în 2035 – termenele de punere în funcțiune a reactoarelor nucleare mici.

Viziunea Strategiei Energetice a României se bazează pe atingerea a șase obiective generale care structurează întregul demers de analiză și planificare și pe implementarea programelor prioritare pentru îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite, pe întreg lanțul sectorului energetic se arată în nota de fundamentare.

Obiectivele Strategiei Energetice

1. Securitate energetică
2. Energie cu emisii scăzute de carbon
3. Eficiență energetică
4. Acces fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei
5. Piețe de energie eficiente
6. Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitate cibernetică

Principalele ținte cuprinse în strategia energetică

România și-a asumat o reducere cu 89% a emisiilor de GES în sectorul energetic în 2035, respectiv de 99% la nivelul anului 2050 comparativ cu nivelul emisiilor GES înregistrat în anul 1990.

Strategia Energetică a României pusă de Ministerul Energiei în dezbatere publică vizează atingerea țintelor climatice din Green Deal-ul european stabilite pentru anii 2030, 2040 și 2050.

Astfel, în nota de fundamentare se arată că România și-a asumat o pondere a energiei regenerabile de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050.

Aceste ținte vor fi îndeplinite prin creșterea capacităților de energie verde, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc) precum și electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire. Totuși din Strategie lipsesc în cea mai mare parte estimările pentru investițiile necesare atingerii obiectivelor propuse.

Regenerabilele cresc instabilitatea sistemului energetic

În aceste condiții, echilibrarea sistemului electroenergetic a devenit o problematică esențială, se arată în strategie. Potrivit acesteia, este necesar ca sectorul energetic să fie modernizat cu sisteme de echilibrare și stocare.

În ceea ce privește instalațiile de stocare, Transelectrica evaluează un necesar de 2 – 4 GW, care să acopere o perioadă de funcționare de 8 – 12 ore.

Un criteriu care trebuie avut în vedere la evaluarea investițiilor în centrale cu acumulare prin pompare sau în instalații de stocare cu baterii este cel al duratei de viață, care este de aproximativ 50 de ani pentru o centrală cu acumulare prin pompare, respectiv de aproximativ 10 ani pentru o instalație de stocare cu baterii de acumulatoare, se mai arată în strategie.

În 2032 se va renunța la cărbune

În conformitate cu demersurile europene, România a stabilit anul 2032 ca termen pentru renunțarea la termocentralele pe huilă și lignit, și înlocuirea acestora cu capacități de producție pe gaze naturale ca element al tranziției energetice și regenereabile.

Însă creșterea capacităților de producere a energiei electrice din surse regenerabile necesită capacități de stocare a energiei în baterii, hidrocentrale prin pompaj și hidrogen care să echilibreze sistemul electroenergetic, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.

Extinderea sectorului nuclear național, cu construcția de noi unități de scală mare (Cernavodă Unitățile 3 și 4) și reactoare modulare de mici dimensiuni (RMM) până în 2035, va contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, precum și la asigurarea unor noi soluții de alimentare cu energie în noi aplicații industriale, se arată în documentul citat.

De asemenea, reducerea capacității de generare pe bază de cărbune se va realiza într-un ritm care nu aduce atingere imperativelor economice, sociale și de securitate energetică. 

În cadrul Strategiei, obiectivul general – Energie cu emisii scăzute de carbon este tratat prin prisma celor 3 obiective specifice, respectiv Reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră (GES) și noxe în sectorul energetic, Mix energetic diversificat și echilibrat și Stocare energie electrică.

Energia eoliană, aproape de maximumul tehnic posibil

În strategie se arată că puterea instalată în centralele eoliene a fost de 3.027 MW sau 16% din capacitatea netă instalată, și care au contribuit cu 13% la producția totală de eelctricitate, datorită factorilor aleatorii. Aceasta reprezintă aproape un maximum tehnic posibil pentru funcționarea în siguranță a SEN, în conficgurația sa actuală. Din datele Transelectrica, există contracte de racordare pentru centrale eoliene totalizând o putere instalată de circa 1.895,95 MW, care nu au stabilite termene de punere în funcțiune. Piața de echilibrare este pusă în dificultate de variabilitatea ridicată a surselor de energie eoliene.

Energie fotovoltaică

La începutul anului 2024, puterea instalată netă din surse solare era de 1.624 MW, în creștere față de 1.185 MW în 2023. Astfel, centralele fotovoltaice constituiau 8% din capacitatea netă instalată în 2023. Însă datorită variabilității, această sursă de energie a contribuit cu doar 3% din producția totală de energie.

Anul 2023 se remarcă printr-o creștere bruscă a capacității instalate a prosumatorilor, de la 478 MW la începutul lui 2023, la 1.443 MW la sfârșitul anului. Acest fenomen a condus la o scădere a consumului dispecerizabil, tendință care va continua pe fondul reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR și alte angajamente naționale.

Investiții de 15 mld. euro în rețelele de distribuție în 5 ani

EU Action plan on Grids, document publicat recent de Comisia Europeană, evidențiază necesitatea suplimentării surselor de finanțare pentru realizarea investițiilor în rețele electrice în scopul permiterii racordării noilor capacități de SRE. Se estimează sume totale de peste 400 miliarde EUR, din care peste 70% în rețele de distribuție. În România se estimează un necesar de investiții de cca 15 mld. EUR în rețele de distribuție pentru a satisface cerințele tranziției energetice și țintele asumate de România până în 2030.

Documetele puse în discuție pot citite AICI .

***