Plafonarea prețurilor la energie electrică și la gaze naturale impusă de Ordonanța militară nr. 4, emisă duminică, vine după ce s-a instalat deja tendința de scădere a cotațiilor pe piaţă, inclusiv în România, şi nu este precisă în privinţa consumatorului final, potrivit experţilor din domeniu.
Producătorii de energie electrică pun deja de o lună pe piață contracte cu livrare la termen la preţuri tot mai mici, cu până la 13% pentru aceeaşi putere şi acelaşi volum de contracte, după cum arată datele bursei româneşti de energie OPCOM.
(Citiţi şi: „Preţurile la electricitate scad deja de o lună pe piaţă, cu până la 13%, dinainte ca Statul să le plafoneze”)
„Cred că prețurile erau deja pe o tendință de scădere. Nu prea era nevoie de așa ceva (de plafonare). Ar putea mai mult să încurce decât să ajute. Ar putea avea sens doar, poate, pentru a preîntâmpina niște creșteri de preț preconizate de ANRE în favoarea unor furnizori mai mici”, a explicat Răzvan Nicolescu (foto), partener Deloitte, pentru cursdeguvernare.ro.
Şi pe piaţa gazelor naturale se manifestă aceeaşi tendinţă de scădere a cererii de gaze, iar „consumul a scăzut în martie 2020 cu 15-20% față de martie 2019”. Furnizorii de gaze s-au confruntat „chiar cu închiderea unor consumatori. De aceea, în ultima vreme renegociază contractele cu prelungirea termenelor de plată și scăderea prețurilor”, spune un comunicat al Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), emis luni.
„Pe piața de gaze, avem o supraofertă încă de dinainte de apariția pandemiei COVID-19, ceea ce a determinat ca, începând cu ianuarie 2020 prețurile să scadă accentuat. Cantitatea mare de gaze rămasă în depozite la sfârșitul ciclului de extracție 2020, supraoferta din import, măsurile de a “scumpi” înmagazinarea gazelor pentru ciclul 2020/2021, toate acestea determinau scăderea în continuare a prețului gazelor naturale în următoarele 5-6 luni”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Astfel că, „decizia autorităților de plafonare este una populistă, care nu ține cont de aceste realități. Această măsură ar putea modifica trendul actual de scădere accentuată a prețului de pe piața gazelor naturale din România”, a completat Dumitru Chisăliţă (foto).
Plafonarea prețului gazelor naturale (alături de prețurile celorlalte utilități) ar favoriza „importatorii și furnizorii de gaze și afectează consumatorii. Mii de consumatori sunt în situația în care riscă din cauza acestei intervenții a statului să achite prețuri mai mari pentru gazele naturale decât dacă prețurile ar fi fost lăsate libere să-și continue trendul de scădere”, mai spune documentul citat.
Fenomenul creşterii importurilor a mai fost întâlnit şi anul trecut, ca urmare a plafonării preţului la gaze prin OUG 114 / 2018 ca şi a plafonării profitului producătorilor de electricitate de către Autoritatea în domeniu (ANRE).
(Citiți și: „România a redevenit importator net de electricitate în 2019, prima oară din 2012 încoace)”
Pentru că preţurile pe piaţa rămasă liberă în România au crescut peste cele de import, România a redevenit importator net de electricitate în 2019, prima oară din 2012 încoace, iar importurile de gaze naturale din decembrie 2019 au fost cu 12% mai mari decât în decembrie 2018.
Protecţia consumatorului final
Pentru ca plafonarea preţurilor să fie o măsură de protecţie a consumatorului final, ordonanţa militară ar trebui modificată în consecinţă, potrivit AEI.
Articolul 8 din Ordonanţa militară nr. 4 spune: „În perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate și carburanți nu pot fi majorate peste nivelul practicat la data emiterii prezentei ordonanțe militare, acestea putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă. Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României”.
AEI propune ca să fie modificat în sensul următor: “prețul gazelor naturale la consumatorul final nu poate fi majorat peste nivelul practicat în contractele existente la data…”.
Astfel, „articolul respectiv ar avea o utilitate de prevenire a unei foarte puțin posibile situații de creștere a prețului gazelor naturale în următoarea perioadă, la nivelul consumatorului final”, mai spune sursa citată.
Explicația oficială
Ministrul Economiei şi Energiei, Virgil Popescu, a declarat că, de fapt, plafonarea ar fi „o blocare a creşterii preţului vizavi de creşterea preţului de referinţă din data de 29 martie” și a promis că va „explicita” măsura, printr-un ordin de ministru în următoarele zile.
„Vom lucra la un ordin pe care îl vom publica în Monitorul Oficial, prin care să explicităm, pentru că nu este normal nici să se denunţe contracte cu producătorii de energie electrică şi de gaze naturale de către furnizori, să se ducă în piaţă în zilele următoare să cumpere mai ieftin, pentru că este conjunctură, şi să ne trezim ulterior că această scădere nu se reflectă în preţurile la clientul final”, a declarat Virgil Popescu (foto), luni, citat de Agerpres.
„Deci vrem să ne asigurăm că toată lumea în această perioadă, în domeniul acesta strategic al energiei electrice şi al gazelor naturale, acţionează corect şi este solidar cu toţi românii. Orice modificare de preţ în jos a producătorului, a pieţei, trebuie să se regăsească şi în buzunarul românilor. Nu vrem ca pe această perioadă de criză, de stare de urgenţă, să existe speculaţii în această zonă”, a mai spus ministrul Economiei.