România a importat net peste 1.369 GWh, în 2019, redevenind importator net de electricitate pentru prima dată din 2012 încoace, ca urmare a zig-zagurilor strategice și legislative comise în ultimii ani.
Importurile nete de energie electrică au fost de 2,75% din consumul total final de peste 55.298 GWh (55,3 TeraWh), care a fost cu 1% mai mic, potrivit datelor anunţate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Exportul de electricitate au scăzut cu 34,4%, până la 3,59 TWh, în vreme ce importurile au crescut cu 74,2%, până la 5,11 TWh.
În septembrie 2019, preţul electricităţii pe piaţa pentru ziua următoare a înregistrat şi repetat maximul istoric de 750 de lei / MWh, și nu din cauza gerului, cum se întâmplase în februarie 2017.
(Citiți și: „Import de energie la capacitate maximă pe linia Ungaria – Prețul electricității la bursă, din nou la maximul istoric)
Ca urmare a plafonării preţurilor, consumul populaţiei a fost mai mare cu 21,9%, până la 12,4 TWh,dar consumul în economie a scăzut cu 6,3%, până la 42,3 TWh.
Şi iluminatul public a crescut cu 10,6%, până la 577 MWh.
Producție în scădere
Plafonarea prețurilor nu i-a încurajat pe producători să livreze mai mult. Producţia de energie electrică a fost de 59,3 TWh în 2019, cu 7,8% mai mică decât în anul precedent.
Producţia hidrocentralelor a scăzut cel mai mult, cu 12,2% până la 15,8 TWh , iar cea a termocentralelor clasice a fost mai mică de asemeni, cu 11,2% până la 23,8 TWh. S-a produs mai puțin și la Centrala Nucleară de la Cernavodă, – 0,9% până la 11,3TWh.
În schimb, centralele eoliene şi cele solare au produs cu 3,8, respectiv cu 3,6% mai mult decât în 2018.
Scad şi resursele primare autohtone
Producţia internă de resurse primare de energie a însumat 19,98 milioane tone echivalentu petrol (tep), în scădere cu 3,8 % (0,79 mil.tep) faţă de 2018.
În schimb, importul a crescut cu 11,4%, până la 15,28 milioane tep. Cel mai mult a crescut importul de „gaze naturale utilizabile”, cu 76,4%. A crescut şi importul de cărbune, cu 12%.
În total, principalele resurse de energie primară în anul 2019 au ajuns la 35,26 milioane tep, în creștere cu 2,2% faţă de anul 2018.
Bălbâielile strategice
OUG 114 / 2018, denumită „ordonanța lăcomiei” de înșiși autorii săi, a plafonat câștigurile operatorilor energetici și a făcut ca importurile să fie mai ieftine și, ce urmare, preferabile.
Ordonanţa a venit după ce o mult negociată lege privind exploatarea resurtselor offshore a sfârşit prin a-i nemulţumi pe investitorii în zăcămintele din Marea Neagră. Cel mai marr dintre aceştia, ExxonMobil, a decis să-şi vândă participaţia în perimetrul de gaze Neptun Deep.
