Pieţele financiare și de mărfuri sunt pe cale să recupereze din pierderile aferente reacţiei impulsive la ştirea despre victoria lui Donald Trump în prezidenţialele din SUA, dar persistă ameninţarea unei volatilităţi mari a cotaţiilor.
Pe parcursul zilei au fost ameliorate efectele rezultatelor alegerilor și au fost corectate parțial căderile inițiale ale burselor lumii, ca și deprecierea masivă a dolarului față de principalele monede ale lumii, pe de o parte, ca și fuga fluxurilor de bani spre active de refugiu, cu efect asupra scumpirii aurului.
„Percepția de risc pe piețele financiare globale s-a intensificat pe măsura încorporării rezultatelor alegerilor: dolarul s-a depreciat spre minimul ultimelor săptămâni (pe fondul scăderii probabilității ca Federal Reserve să majoreze rata de dobândă în decembrie), iar indicii bursieri au consemnat scăderi importante inițial, recuperând ulterior din pierderi”, spune Andrei Rădulescu, economist senior al Băncii Transilvania.
De la scăderi de peste 4% la începutul zilei, indicii bursieri europeni și-au diminuat pierderile până la cel mult – 1,1% (indicele CAC 40 de la Paris, la ora 15, ora Bucureştiului). Indicele londonez FTSE 100 scădea cu 0,2%, iar indicele DAX de la Frankfurt pierdea 1,02%.
Aurul, după o scumpire de 3,55% până la 1.318 dolari / uncie, creşterea cotaţiilor s-a diminuat până la +1,81% şi 1.296 dolari / uncie.
Dolarul a înregistrat de dimineaţă o depreciere de 1,7% până la 1,12 USD / EUR, dar la ora 15 pierderea aproape că a dispărut: -0,3% până la 1,102 USD / EUR.
Cotația petrolului scăzuse cu 1,7% până la 44,2 USD / baril, dar a recuperat până la 44,81 dolari ( – 0,31%, o tonă de țiței are circa șapte barili).
Evoluţia petrolului a fost atipică, contrar obiceiului de a fi de sens invers cu cea a dolarului (deprecierea dolarului este compensată de creşterea preţului petrolului).
Ce urmează
„Este nevoie de mai multe zile ca piețele să asimileze serios victoria lui Donald Trump, asa cum si Donald Trump are nevoie de timp pentru a putea lasa în spate zgomotoasa sa campanie. Daca va continua să susțină opiniile nerealiste privitoare la tratatele comerciale, migrația și politica externă, este de așteptat o volatilitate ridicată, dar corectarea reacţiei iniţiale negative de pe parcursul zilei de astăzi arată că analiştii sunt dispuşi să ia în considerare şi eventualele efecte pozitive. În acest context devine mai puţin probabilă o eventuală creştere a ratei dobânzii de către Federal Reserve (FED, banca centrală a SUA, n.r.).”, a declarat Răzvan Furtună, şeful diercţiei de private banking din BCR, pentru CursDeGuvernare.ro
„Pieţele financiare internaţionale au reacţionat impulsiv, dar, într-un scenariu similar celui care a urmat Brexit-ului, ne aşteptăm ca aceasta reacţie să se manifeste pe termen scurt, iar pieţele de acţiuni să-şi revină ulterior”, a declarat Ovidiu Dumitrescu, dierctorul general adjunct al casei de brokeraj Tradeville.
Pe de altă parte, „există şanse ca dolarul american să se deprecieze în continuare faţă de euro, o presiune suplimentară fiind generată de probabilitatea ca Federal Reserve să nu majoreze dobânda de referinţă în decembrie”, a adăugat Ovidiu Dumitrescu.
„Alegerile prezidenţiale au avut loc într-o perioadă în care prima economie a lumii prezintă simptome de final de ciclu. Marja de manevră și eficiență a politicii monetare este redusă, iar adresarea unor probleme structurale nu mai suportă amânare. În acest context, piețele financiare sunt foarte preocupate cu privire la politica economică care va fi implementată de noua Administrație. Subliniem că SUA este motorul economiei mondiale, o eventuală precipitare a finalului de ciclu post-criză urmând să fie resimțită pe plan global”, scrie Andrei Radulescu într-o notă către clienţii Băncii Transilvania.
Aurul, de pildă, ar trebui „să evolueze pozitiv în noul context, care ar putea fi marcat de protecţionism economic şi politici anti-imigraţie, care ar afecta negativ creşterea economică globală, schimburile economice, investiţiile şi pieţele financiare”, se teme economistul Băncii Transilvania.
Efecte în România
„Efectele asupra României sunt deocamdată mai mult emoţionale, dar opiniile privitoare la NATO ar putea genera presiuni asupra țărilor membre, în direcția creșterii cheltuielilor militare. Acest fapt ar putea avea un efect nefavorabil asupra bugetului de stat al României, care ar urma să aloce 2% din PIB în acest scop”, a mai spus Răzvan Furtună de la BCR.
Estimările curente spun că România ar trebui să aloce suplimentar mai mult de un miliard de euro pentru Apărare, anul viitor.
Piaţa românească a reflectat la rândul său aversiunea la risc a investorilor la deschiderea şedinţei de tranzactionare de astazi, cu o scădere de 2% a indicelui BET al Bursei, parţial recuperată ulterior.
„Randamentul titlurilor de stat în lei a crescut până la un maxim de 3,23% pe an pentru scadenţa pe 10 ani, în condiţiile în care acestea sunt considerate active riscante de către investitorii străini. Totuşi, este posibil ca piaţa titlurilor de stat să-şi revină pe termen scurt, dacă investitorii încurajaţi de prudenţa Federal Reserve vor decide să-şi asume din nou riscuri”, a mai spus Ovidiu Dumitrescu de la Tradevile.
Leul s-a depreciat până la 4,52 lei / euro pe piaţa interbancară, recuperând apoi până la 4,5056 lei / euro. Deprecierea faţă de dolar a slăbit leul până la 4,10 lei / USD.
„Este de aşteptat ca leul să rămână în intervalul de variaţie obişnuit faţă de euro şi să se aprecieze în raport cu dolarul american”, estimează directorul Tradeville.
