vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 septembrie, 2020

România nu își va putea acoperi necesarul de finanțare publică, probabil chiar de anul viitor, dacă vor continua presiunile care accentuează dezechilibrele macroeconomice, potrivit celei de a patra ediții a Monitorului România – Zona Euro, publicat de Banca Națională a României (BNR).

„Marea provocare macroeconomică începând cu 2021 este corecția deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic. Este îndoielnic că piețele vor accepta deficite bugetare mari ani în șir”, spune raportul citat.

Raportul a fost publicat chiar în ajunul ședinței Parlemantului în care urmează să se reintroducă creșterea pensiilor cu 40% (în loc de 14% cât și-a asumat Guvernul că se poate finanța), ca și alte cheltuieli sociale, odată cu aprobarea unei noi variante de rectificare bugetară decât cea stabilită de guvern prin OUG.

Este necesară corecția deficitelor


Acoperirea necesarului de finanțare pentru acest an este asigurată „în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanțării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecție macroeconomică. Este greu de crezut că piețele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerințele PSC (pactul european de stabilitate), regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate și în 2021”, mai spune Monitorul BNR.

Corecția deficitului bugetar și a deficitului structural este necesară în următorii ani pentru a nu scăpa de sub control finanțarea acestora. „Această corecție presupune un program pe câțiva ani, în concordanță cu solicitarea CE, care să ducă deficitul aproape de 3% din PIB”.

România va avea în 2020 un deficit bugetar peste 8% din PIB, (8,6% în prognoza Guvernului de la rectificarea bugerară; 8,6 – 9,4%, în prognoza Consiliului Fiscal).

Și chiar dacă statele cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia) vor avea deficite bugetare aproximativ de aceeași mărime, „este o diferență esențială între a înregistra deficite bugetare de ordinul a 8 -9% din PIB preponderent ca urmare a unor elemente de natură structurală, ca urmare a reducerii de taxe și a majorării unor cheltuieli permanente efectuate în ultimii ani cum este situația României”.

Riscurile sistemice care ne îndepărtează de euro


Dezechilibrele macroeconomice iscate de pandemia coronavirus doar se adaugă riscurilor mai vechi legate de absența unor programe coerente și concrete de creștere a convergenței spre Monedei Euro.3

„România a reiterat dorința de aderare la zona euro prin programul de convergență adoptat de guvern în 2020, ceea ce înseamnă semnalarea intenției de intrarea în prealabil în MCS2. Dar atât timp cât nu vom pune ordine în finanțele publice, nu vom găsi mijloace să avem deficite externe mai mici, un dialog concret cu BCE, și CE și statele membre este dificil. Avem și povara șocul pandemiei și nu știm care vor fi urmările concrete, într-o economie ce va fi slăbită mai mult timp chiar dacă va avea loc o revenire pe creștere”.

România nu mai corespunde la niciunul dintre criteriile de aderare și perspectivele nus sunt încurajatoare.

„Experiența ultimelor două decenii și jumătate arată că, de obicei, economia românească are nevoie de cca. 5-6 ani pentru a reveni la nivelul PIB pre-criză. Este o perioadă foarte lungă, mai ales sub presiunea condițiilor nefavorabile ale crizelor”.

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: