sâmbătă

13 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 februarie, 2016

crestere <a class=import export” width=”261″ height=”191″ />România a înregistrat în 2015 cea mai slabă evoluție a soldului schimburilor comerciale dintre toate statele membre UE care au avut deficit în schimburile comerciale cu exteriorul.

Pierderea de competitivitate față de partenerii externi arătată de înrăutățirea rezultatului din comerțul cu aceștia, a fost distribuită aproximativ similar ponderilor deținute, respectiv două treimi cu statele UE și o treime cu zona non-UE.

Cum stau țările UE – și România printre ele

Evoluția noastră a fost în contratimp atât cu performanța UE 28 cât și a Zonei Euro (EA 19 – cum este abreviată în engleză).


Uniunea a înregistrat față de restul lumii o majorare a exporturilor cu cinci procente, în timp ce importurile au crescut cu doar 2%, ceea ce a dus la o majorare a excedentului comercial de la 13,3 miliarde euro în 2014 la 64,2 miliarde euro în 2015.

Similar, EA 19 a marcat exact aceleași ritmuri de creștere la export și import (5% și, respectiv, 2%), de unde a rezultat un avans al excedentului comercial pentru Zona Euro de la 184,3 miliarde euro în 2014 până la 246,0 miliarde euro în 2015.

Practic, România s-a îndepărtat de Zona Euro din această perspectivă, cu un sold negativ majorat de la 6,1 miliarde euro la 8,4 miliarde euro.

tabel1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De reținut, Cehia și-a finanțat creșterea soldului negativ pe relația non-UE prin majorarea excedentului intra-UE.


Invers, Danemarca a recuperat pe segmentul non-UE trecerea pe minus în realațiile cu partenerii europeni.

Noi am pierdut teren pe ambele fronturi iar asta ne-a trimis pe ultima poziție în Europa, ca înrăutățire a deficitului din schimburile comerciale cu alte țări.

Producția internă nu cuplează la creșterea veniturilor populației

Alăturarea situațiilor existente în țările din regiune și care au un regim valutar similar spune totul despre poziția de ofsaid în care se află comețul exterior românesc.

Mai mult, la noi evoluția a fost semnificativ mai slabă, prin contrast cu Polonia, care a revenit anul trecut pe plus după ce intrase ușor în teritoriul negativ pe anul 2014.

tabel2Din păcate, producția internă nu a cuplat suficient la creșterea veniturilor populației și, de aceea, ne-am situat pe locul patru în UE 28 la ritmul de creștere a importurilor, după Irlanda și imediat în spatele Marii Britanii și a Cehiei.

Spre deosebire, însă, de aceste țări, care au avut fie o creștere superioară a exporturilor, fie un asimilară sau aproape similară, la noi ritmul de creștere a livrărilor către exterior a fost doar la jumătate din cel al intrărilor de mărfuri (vezi tabelul).

tabel3Ca element de culoare, printr-o coincidență foarte interesantă, putem vedea care sunt țările mulțumite cu plasarea ritmului de creștere al exporturilor exact la mijlocul clasamentului european.

Astfel, locul 14, aferent ritmului de 4% înregistrat pe anul trecut, este împărțit de România cu Franța, Italia, Spania și Portugalia, un fel de ligă latină a mediocrității.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: