fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate

de Marin Pana , 29.10.2020

Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13% în prezent. Datele publicate de INS indică o populație după domiciliu de 22.142 mii persoane (1 iulie 2020) și una după rezidență de 19.318 mii persoane (1 ianuarie 2020).

Adică, un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de circa trei milioane de persoane.

Numărul persoanelor care au emigrat este cel puțin egal cu diferența dintre populația cu domiciliul în România și numărul de rezidenți, deoarece în această din urmă categorie se contabilizează și totalitatea persoanelor cu cetățenie străină sau fără cetăţenie care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Așadar, nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici. La care s-a adăugat liberalizarea pieței forței de muncă odată cu intrarea în UE ( numărul celor emigrați s-a dublat față de anul 2007).

Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.

Regula de trei simplă ne spune că, la actualul nivel de impozitare și de colectare a impozitelor, dacă am fi avut locuri de muncă suficiente și decente în țară, am fi obținut la buget venituri nu de 30% din PIB ci spre 40% din PIB. Așadar, nu taxele sunt prea mari ci baza de impozitare mult prea redusă, ceea ce împiedică inclusiv majorarea sustenabilă a pensiilor.

Cu alte cuvinte, incapacitatea de a asigura locuri de muncă pe plan intern generează integral lipsa de venituri care afectează calitatea serviciilor sociale, inclusiv imposibilitatea de a ajunge la alocări de 6% din PIB pentru învățământ  sau 7% pentru sănătate. De reținut, impozitul pe salarii și venituri împreună cu contribuțiile sociale aferente adună peste 40% din veniturile bugetare.

Notă metodologică:

Numărul populației rezidente (stabile) – calculat conform metodologiei și reglementarilor internaționale în domeniu – cuprinde totalitatea persoanelor care au reședința obișnuită în România, pentru o perioada de cel puțin 12 luni.

Numărul emigranților reprezintă numarul persoanelor care au emigrat din România, respectiv și-au stabilit reședința obișnuită în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu domiciliul legal pe teritoriul României.

Factorul uman devine critic în condiții de pandemie

Cifrele referitoare la contribuţia factorilor la creşterea PIB potențial, oferite de Comisia Naţională de Strategie și Prognoză în Programul de Convergență 2019 – 2022 (cifre care lipsesc în Programul de Convergență 2020), aratau deja o evoluție în scădere a contribuției factorului uman, de natură să diminueze PIB potențial (cel care poate fi obținut fără a produce dezechilibre macroeconomice), încă înainte de declanșarea efectelor pandemiei, când se miza pe continuarea creșterii economice robuste.

Deja, pentru 2022 se întrevedea o influență negativă a celui mai important factor de producție („omul, cel mai prețios capital”, cum se spunea odinioară). Iar asta în contextul în care investițiile străine au scăzut masiv în primele 8 luni ale anului curent, la doar 1.396 milioane euro comparativ cu 4 364 milioane euro în aceeași perioadă din 2019 (-68% !).

Ceea ce va subția masiv productivitatea totală a factorilor și influența capitalului investit în economie, pe care se baza în proporție covârșitoare creșterea economică antamată pentru convergența cu țările dezvoltate. Inclusiv la nivelul prestațiilor sociale care ar urma să fie susținute din bugetul public de pe urma taxării prespusului avans economic.

Așadar, (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potential și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2020

Un raspuns

  1. stefan60
    1.11.2020, 12:17 pm

    INS cam bate campii.
    De ani de zile se cunoaste numarul romanilor aflati in strainatate .
    – Deoarece ORICARE roman care sta mai mult de 90 zile in o tara UE , cere cod fiscal oficial in tara respectiva .
    Asa si doar asa italienii declara peste 1.100.000 romani in Italia (inclus cu dubla cetatenie , pasaport CRDS) si spaniolii peste 900.000. Daca se citesc datele tuturor statelor UE (publice , gratuite , destul sa cunosti limbi straine) , oficial sint peste 4.000.000 romani peste hotare . Cu forme legale . Au domiciliul acolo , codul fiscal , o munca (oricare)
    Doar ca in Romania stampilelor , a certificatelor de nastere cerute mereu/constant in original si copie , nu sint in stare sa faca o baza de date (una macar) la nivel de secol XXI.
    (vezi declaratile ministrului muncii cu epopea cartilor de munca “digitalizate” dar ilegibile)

    Organizarea institutilor statului romanesc este mizerabila . Ramasa la nivelul occidental de acum 60 de ani . Cind nu existau computere, scanere , big data .

Lăsați un comentariu


Stiri

Electricitatea se scumpește în urma investiţiilor făcute cu fonduri europene puține – Corina Popescu, Electrica

Adrian N Ionescu

De atragerea de fonduri depinde cât de mult din costul investiţiilor energetice se va duce în creşterea preţurilor, potrivit Corinei Popescu (foto), directorul general (CEO)… Mai mult

Just Business

VIDEO Dan Cîmpean (CERT-RO): Avem un deficit de 2.200 specialiști cyber – și el crește în timp ce vorbim

Redacţia

 Provocare deja majoră în digitalizare este că avem deja un deficit de 2.200 specialiști cyber și deficitul crește în timp ce vorbim. „Este o… Mai mult

Stiri

Numiri făcute de primarul general, atacate în contencios de prefectul Capitalei

Vladimir Ionescu

Numirile consilierilor locali pe funcții de director făcute prin detașare de primarul general Nicușor Dan au fost contestate de prefectul Capitalei, Alin Stoica, în contencios… Mai mult

Stiri

A treia mare listare la Bursă din 2021: One United Properties, oferta publică de acțiuni de 275 mil. lei

Adrian N Ionescu

A treia mare listare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) din 2021 va avea loc după oferta publică iniţială (IPO) de vânzare a acţiunilor noi… Mai mult

Stiri

Volumul tranzacțiilor digitale se va tripla până în 2030, viitorul plăților este fără numerar – raport PwC

Victor Bratu

Volumul tranzacțiilor digitale (plăți fără numerar) la nivel global aproape se va dubla până în 2025, față de nivelul din 2020, ajungând la 1,9 trilioane… Mai mult

Stiri

Conducerea interimară de la TVR a fost numită nelegal – CCR a admis contestația PSD

Vladimir Ionescu

Conducerile interimare de la Televiziunea Română și Radioul Român au fost numite nelegal, a decis joi CCR, cu unanimitate de voturi. CCR precizează, într-un comunicat,… Mai mult

Stiri

CCR încearcă să explice de ce dreptul european nu primează în fața Constituției

Vladimir Ionescu

Dreptul european nu primează față de legea fundamentală a României, Constituția, ci doar față de legislația internă infraconstituțională, adică doar față de legile interne mai… Mai mult