fbpx

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

La obiect

2020 – 9 pensionari la 10 salariați. S-a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 10 ani a pensiei medii

Anul trecut, pensia medie a crescut cu 16,1%, cea mai mare valoare din ultimii zece ani, potrvit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Puterea… Mai mult

31.03.2021

Europa

DOCUMENT / Încă o strategie europeană pentru care trebuie să se pregătească România: Interzicerea a noi produse chimice considerate periculoase pentru sănătate

Noi probleme s-ar putea adăuga în economie – în industria alimentară, în agricultură și în industria chimică, atunci când va intra în vigoare noua strategie… Mai mult

31.03.2021

Chestiunea

Capitalul românesc e pregătit de evoluție: Guvernul are un plan de revoluție?

Încrederea în viitor e boala congenitală a antreprenorului – însă rareori poți vedea atâta determinare de-a fructifica acest moment de criză cum s-a văzut marți… Mai mult

30.03.2021

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate

de Marin Pana , 29.10.2020

Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13% în prezent. Datele publicate de INS indică o populație după domiciliu de 22.142 mii persoane (1 iulie 2020) și una după rezidență de 19.318 mii persoane (1 ianuarie 2020).

Adică, un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de circa trei milioane de persoane.

Numărul persoanelor care au emigrat este cel puțin egal cu diferența dintre populația cu domiciliul în România și numărul de rezidenți, deoarece în această din urmă categorie se contabilizează și totalitatea persoanelor cu cetățenie străină sau fără cetăţenie care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Așadar, nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici. La care s-a adăugat liberalizarea pieței forței de muncă odată cu intrarea în UE ( numărul celor emigrați s-a dublat față de anul 2007).

Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.

Regula de trei simplă ne spune că, la actualul nivel de impozitare și de colectare a impozitelor, dacă am fi avut locuri de muncă suficiente și decente în țară, am fi obținut la buget venituri nu de 30% din PIB ci spre 40% din PIB. Așadar, nu taxele sunt prea mari ci baza de impozitare mult prea redusă, ceea ce împiedică inclusiv majorarea sustenabilă a pensiilor.

Cu alte cuvinte, incapacitatea de a asigura locuri de muncă pe plan intern generează integral lipsa de venituri care afectează calitatea serviciilor sociale, inclusiv imposibilitatea de a ajunge la alocări de 6% din PIB pentru învățământ  sau 7% pentru sănătate. De reținut, impozitul pe salarii și venituri împreună cu contribuțiile sociale aferente adună peste 40% din veniturile bugetare.

Notă metodologică:

Numărul populației rezidente (stabile) – calculat conform metodologiei și reglementarilor internaționale în domeniu – cuprinde totalitatea persoanelor care au reședința obișnuită în România, pentru o perioada de cel puțin 12 luni.

Numărul emigranților reprezintă numarul persoanelor care au emigrat din România, respectiv și-au stabilit reședința obișnuită în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu domiciliul legal pe teritoriul României.

Factorul uman devine critic în condiții de pandemie

Cifrele referitoare la contribuţia factorilor la creşterea PIB potențial, oferite de Comisia Naţională de Strategie și Prognoză în Programul de Convergență 2019 – 2022 (cifre care lipsesc în Programul de Convergență 2020), aratau deja o evoluție în scădere a contribuției factorului uman, de natură să diminueze PIB potențial (cel care poate fi obținut fără a produce dezechilibre macroeconomice), încă înainte de declanșarea efectelor pandemiei, când se miza pe continuarea creșterii economice robuste.

Deja, pentru 2022 se întrevedea o influență negativă a celui mai important factor de producție („omul, cel mai prețios capital”, cum se spunea odinioară). Iar asta în contextul în care investițiile străine au scăzut masiv în primele 8 luni ale anului curent, la doar 1.396 milioane euro comparativ cu 4 364 milioane euro în aceeași perioadă din 2019 (-68% !).

Ceea ce va subția masiv productivitatea totală a factorilor și influența capitalului investit în economie, pe care se baza în proporție covârșitoare creșterea economică antamată pentru convergența cu țările dezvoltate. Inclusiv la nivelul prestațiilor sociale care ar urma să fie susținute din bugetul public de pe urma taxării prespusului avans economic.

Așadar, (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potential și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2020

Un raspuns

  1. stefan60
    1.11.2020, 12:17 pm

    INS cam bate campii.
    De ani de zile se cunoaste numarul romanilor aflati in strainatate .
    – Deoarece ORICARE roman care sta mai mult de 90 zile in o tara UE , cere cod fiscal oficial in tara respectiva .
    Asa si doar asa italienii declara peste 1.100.000 romani in Italia (inclus cu dubla cetatenie , pasaport CRDS) si spaniolii peste 900.000. Daca se citesc datele tuturor statelor UE (publice , gratuite , destul sa cunosti limbi straine) , oficial sint peste 4.000.000 romani peste hotare . Cu forme legale . Au domiciliul acolo , codul fiscal , o munca (oricare)
    Doar ca in Romania stampilelor , a certificatelor de nastere cerute mereu/constant in original si copie , nu sint in stare sa faca o baza de date (una macar) la nivel de secol XXI.
    (vezi declaratile ministrului muncii cu epopea cartilor de munca “digitalizate” dar ilegibile)

    Organizarea institutilor statului romanesc este mizerabila . Ramasa la nivelul occidental de acum 60 de ani . Cind nu existau computere, scanere , big data .

Lăsați un comentariu


Stiri

Scandalul de la Spitalul Foișorul de Foc a devenit scandal politic: USR-PLUS și-a salvat în ultimul moment ministrul de la Sănătate

Vladimir Ionescu

Partidele din coaliție au aplanat luni, pentru moment, discuțiile din interior privind demiterea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății – problemă ridicată… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Ce date vor ajunge la ANAF după conectarea caselor de marcat și cum ar putea fi folosite

AVOCATNET

Odată ce casele de marcat cu jurnal electronic vor fi conectate la sistemul de monitorizare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), autoritățile vor căpăta… Mai mult

Europa

Comisia propune scutirea de TVA a bunurilor și serviciilor vitale distribuite de UE în perioadele de criză

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a propune scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) a bunurilor și serviciilor care, în perioadele de criză, sunt puse la… Mai mult

Europa

Johnson & Johnson a început livrările de vaccin antiCovid către UE. În România ajung joi 60.000 de doze

Iulian Soare

Compania Johnson & Johnson a început luni livrarea în UE a vaccinului contra Covid-19, ser ce se administrează într-o singură doză. Anul acesta urmează să… Mai mult

Europa

Cinci scenarii despre cum va arăta lumea în 2040 – raport al Consiliul Naţional de Securitate al SUA

Vladimir Ionescu

Bolile, decalajul dintre cei bogați și cei săraci, schimbările climatice și conflictele din interiorul și dintre națiuni vor reprezenta provocări și mai mari în deceniile… Mai mult

Europa

Amenda pentru adevăr: Turcia blochează un contract de 83 milioane dolari pentru Italia după ce Mario Draghi l-a numit „dictator” pe Erdogan

Razvan Diaconu

Turcia a decis blocarea unui contract în valoare de 83 de milioane de dolari destinat achiziționării de elicoptere militare produse de firma italienească Leonardo, după… Mai mult

Stiri

Cât de reale sunt raportările privind reciclarea? Dosar penal pentru 38.000 de tone de ambalaje reciclate fictiv

Vladimir Ionescu

Un număr de 24 de percheziţii au avut loc luni în București şi în alte şase judeţe, la persoane şi firme bănuite că ar fi… Mai mult