Prețul petrolului este în ușoară creștere după ce reuniunea țărilor exportatoare OPEC+ (inclusiv Rusia) s-a încheiat fără nici un acord, ca urmare a divergențelor dintre Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.
Un astfel de dezacord, foarte rar până acum, relevă rivalitatea dintre cele două puteri economice arabe, potrivit Reuters.
Discuțiile dintre reprezentanți țărilor OPEC+ s-au încheiat luni fără nici un acord privind creșterea producției de petrol, după ce Emiratele Arabe Unite (EAU) s-au opus propunerii Arabiei Saudite, de extindere cu 8 luni a perioadei de producție scăzută, înainte de intrarea în vigoare a unei decizii de creștere.
EAU ar fi acceptat extensia de 8 luni a producției scăzute cu condiția să i se majoreze cota cu care contribuie la producția totală a cartelului, potrivit Business Insider.
Producția fusese scăzută în aprilie 2020, pentru o perioadă de un an, în condițiile crizei coronavirus, care redusese deja dramatic cererea. După revenirea pe creștere a cererii dimnacest an, s-a pus problema sporirii producției țărilor care fac parte din cartelul OPEC, ca și a Rusiei.
Analiștii pieței se așteaptă ca prețurile petrolului să urce prodigios dacă neînțelegerile dintre cei doi producători arabi nu se rezolvă.
Luni la prânz, țițeiul de tip Brent cota la 77,69 dolari / baril (+0,69%), iar cel de timp WTI la 76,51 dolari / baril (într-o tonă de țiței încap circa 7 barili, în funcție de densitate).
O alianță care părea de nezdruncinat
Opoziția EAU față de Arabia Saudită a fost o manifestare rară de sfidare a țării cu capitala la Abu Dhabi, al cărui prinț moștenitor Mohammed bin Zayed al-Nahyan a fost un aliat ferm al prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman.
„Actuala opoziție OPEC semnalează o politică mai largă din partea EAU de a-și afirma interesul economic și național în relație cu Arabia Saudită”, a declarat Amir Khan, economist senior la Banca Națională Saudită, citat de Reuters.
Altădată, alianța dintre tinerii prinți ambițioși dusese la o campanie militară în Yemen, la boicotul arab al Qatarului și la combaterea grupurile politice islamiste din Orientul Mijlociu, printre altele și nu numai.
Acum însă, obiectivele economice ale celor două țări nu mai sunt chiar aceleași, cu excepția nevoii de capital și tehnologie străine.
Arabia Saudită încearcă să-și îndepărteze economia de petrol, dar se luptă cu EAU pentru capital și tehnologie străine, spune analiza Reuters.
„Această competiție economică dintre cele două mari economii arabe se va intensifica”, spune analistul politic emirat Abdulkhaleq Abdulla, potrivit sursei citate.
Chiar dacă amenințările obișnuite venite dinspre Iran vor ține acoperită oala diferendelor politice bilaterale dintre Arabia Saudită și EAU, acestea vor fi marcate tot mai mult de prioritatea suveranității economice.
Riadul a avertizat firmele străine că ar putea pierde din contractele de stat, dacă nu-și vor stabili sediul regional în regat până în 2024. Și, într-o altă provocare pentru statutul EAU de centru comercial și comercial al regiunii, a modificat regulile pentru importurile din statele din Golf, ca să excludă mărfurile fabricate în zonele libere, un factor important pentru economia Dubaiului.
Mai mulți diplomați din regiune au declarat că alianța EAU-Saudi a mers cât de departe a putut, întrucât interesele economice naționale au prioritate, în special în urma pandemiei COVID-19.
Scenariile pieței îngrijorate
Arabia Saudită și Rusia fac presiuni pentru o creștere a producției lentă de 400.000 de barili pe zi în fiecare lună pentru restul anului 2021, popunere susținută de majoritatea membrilor OPEC +.
Dacă blocajul din interiorul OPEC+ nu va fi fost rezolvat, atunci creșterea producției ar fi amânată automat pe tot parcursul lunii august în mod implicit, a declarat Kevin Solomon, analist de economie energetică la StoneX, citat de Business Insider.
„Acesta ar fi un scenariu îngrijorător pentru economia globală. Piața petrolului s-ar restrânge într-un ritm și mai rapid, iar prețurile ar putea depăși rapid 80 dolari / baril, ceea ce ar împiedica perspectivele de creștere economică globală prin presiuni inflaționiste”, a spus Kevin Solomon.
(Citiți și: „Reducerea producţiei scumpește petrolul și carburanții: Diferențele după un an de Covid”)
Cererea de petrol va crește probabil și ca urmare a reducerii restricțiilor pandemice, astfel încât restricțiile privind aprovizionarea ar putea determina creșterea prețurilor, a spus el. Creșterile ulterioare ale prețurilor ar putea, la rândul lor, să încetinească redresarea economică globală.
Sau poate OPEC+ ar putea ieși impas. Acest lucru ar inunda probabil piața petrolului cu noi livări, deoarece producătorii s-au grăbit să profite de lipsa cotelor, spun unii analiști. În acest scenariu, prețurile ar scădea pe măsură ce oferta va depăși cererea.
Probabilitatea cea mai mare este ca ca OPEC+ să găsească o modalitate de a rezolva impasul, a declarat Bjarne Schieldrop, analist șef de mărfuri la SEB.
„La un preț al țițeiului Brent de 76 dolari / baril, piața actuală a țițeiului are prea multă bucurie de pierdut, dacă nu se găsește o soluție. Prin urmare, credem că va exista un fel de compromis în cele din urmă, unde Arabia Saudită, Rusia și Emiratele Arabe Unite obțin câte un pic din ceea ce își doresc. Dar cu siguranță ar putea dura mai multe zile înainte de încheierea unui acord „, a mai spus Bjarne Schieldrop.
Cei 14 membri ai OPEC controlează 35% din aprovizionarea globală cu petrol și au 82% din rezervele dovedite. Cu cele 10 țări non-OPEC care sunt incluse în alianța OPEC +, printre care Rusia, Mexic și Kazahstan, ponderile au crescut la 55% și respectiv la 90%, ceea ce sporește influența asupra economiei mondiale.
