După 4 zile de dezbateri agresive, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia și ceilalți mari producători au convenit, duminică seara, să reducă producția cu 9,7 milioane de barili pe zi (bpd), în mai și iunie.
Reducerea de producţie înseamnă aproximativ 10% din oferta globală de petrol. Ca urmare prețurile petrolului erau în creștere cu circa 4%, luni dimineaţa, dar pandemia menţine cererea redusă, şi preţurile tind să se plafoneze, potrivit Reuters.
Două ore mai târziu, creșterea aproape că se înjumătățise, până la +2,02% pentru tipul de petrol WTI la bursa din new york (la 23,22 dolari / baril) şi se redusese de peste 3 ori, până la +0,76% pentru tipul Brent, la Londra (la 31,72 dolari / baril).
Doar o supapă de refulare
Acordul reechilibrează pentru moment piaţa, dar , în fapt, doar amână rezolvarea marilor probleme ale companiilor petroliere, începând cu cele logistice (nu mai aveau spaţii de depozitare a stocurilor) şi sfârşind cu reducerea resuselor financiare pentru investiţii.
„Ce a reuşit acest acord este să ajute industria petrolului și economiile dependente de aceasta să evite o criză profundă”, a declarat Daniel Yergin, vicepreședintele IHS Markit, pentru Reuters.
Creșterea prețurilor s-a oprit curând după anunțul acordului OPEC+, din cauza grijilor privind cererea de petrol redusă.
Cum consumul de carburanţi şi combustibili este mai mic cu 30%, din cauza pandemiei, este de aşteptat ca decizia OPEC+ să ducă cel mult la stabilirea unui nivel de referinţă, şi nu neapărat la o creştere a preţurilor, potrivit unui analist de la BNP Parisbas.
„Ne putem aștepta oricum la căderea producției companiilor care nu fac bani din aceasta”, potrivit unui alt analist de la o firmă de instrumente derivate de tranzacționare. Altfel spus: în cazul în care prețul nu acoperă costul, iar compania nu are rezerve.
Cotaţiile au crescut deja cu 30-50% faţă de minimile de luna trecută, acestea fiind însă niveluri de alarmă de puţin sub 20 de dolari / baril la tipul WTI şi de puţin sub 23 de dolari / baril la tipul Brent.
Analiştii aşteaptă să vadă perspectivele economice pentru Trimestrul 3, când se presupune că restricţiile epidemice se vor fi relaxat într-o anumită măsură, pentru a se decide care este şi perspectiva preţurilor petrolului.
Citi se aşteaptă la preţrui pentru tipul Brent până la 35 – 45 de dolari / baril, iar Morgan Stanley până la 35 de dolari.
Războiul prețurilor
Pandemia coronavirusului Covid-19 a dezechilibrat piaţa globală a petrolului, pe fondul unei oferte deja excedentare, ca urmare a reducerii creşterii economice înregistrată chiar înainte de pandemie.
Apoi, din cauza restricţiilor cererea mondială de petrol a scăzut cu aproximativ 30 milioane barili pe zi, sau aproximativ 30% din producţia mondială.
Preţurile s-au prăbuşit, reducerea cu peste 50% numai în martie punând în dificultate atât marile compani petroliere cât şi bugetele ţărilor exportatoare.
Totuşi, Rusia a rezistat câteva săptămâni presiunilor celorlalţi producători de a reduce producţia, ceea ce a dus la iritarea Arabiei Saudite, care a declanşat un veritabil război al preţurilor.
Arabia Saudită a pompat tot mai mult petrol pe piaţă, agravând tendinţa descendentă a preţurilor, pentru a forţa decizia Rusiei.
Acum, preşedintele rus, Vladimir Putin, omologul său american, Donald Trump, şi regele Salman al Arabiei Saudite au subliniat „marea importanţă” a acordului „OPEP+” (OPEC+ Rusia şi ceilalţi producători) de reducere „istorică” a producţiei de petrol, scrie AFP, citat de Agerpres.
