joi

25 aprilie, 2024

21 aprilie, 2020

Criza actuală a supraproducției de petrol amintește analiștilor de Marea Depresie din anii 1930, în condițiile în care cotaţiile petrolului de tip West Texas Intermediate cu livrarea în luna mai (WTI, de referinţă pentru America) au fost mai tot timpul negative şi marţi, 21 aprilie.

Luni preţul petrolului se prăbușise la un moment dat până la – 37,63 dolari / baril ( într-o tonă de petrol încap circa 7 barili).

Piaţa şi-a continuat şi comportamentul aparent anormal, în care vânzătorii plătesc cumpărătorilor ca să îi scape de marfă, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, Bloomberg, CNBC şi S&P Global Platts.


Industria petrolului este în cea mai rea criză, „cel puțin” de la Marea Depresie încoace. Diferența este că „lumea nu s-a oprit niciodată ca în ultimele câteva săptămâni (…) Colapsul consumului este rezultatul restricțiilor de mobilitate”, iar „60% din cererea de petrol vine din transporturi” spune Francisco Blanch, de la Bank of America.

Iar fără transporturi, economiile interconectate ale lumii s-au blocat, amplificând criza petrolului.

Explicațiile tehnice

Marţi a fost şi ultima zi în care se mai puteau vinde contracte pe mai, iar investitorii care le cumpăraseră anterior au preferat să le vândă în pierdere, aparent pentru a nu mai fi nevoiţi să suporte costurile depozitării.

Capacitățile de depozitare libere s-au diminuat drastic, pentru că scăderea cu 30% a cererii globale de petrol nu a fost însoțită de una a producției. La un centru de stocare important din SUA (Cushing, Oklahoma, mai sunt disponibile capacități de cel mult 20%.


Petrolul cu vânzare la termen se tranzacţionează prin intermediul instrumentelor derivate de tip futures, care îi feresc – teoretic, pe participanți de volatilitatea preţurilor, prin stabilirea de dinainte a unui preț – pe de o parte. Pe de altă parte, mecanismul lasă loc de acțiuni și marilor speculatori.

Astfel, „investitorii care dețineau poziții de cumpărare pe contractele pe mai au ajuns să plătească pentru a vinde aceste contracte din cauză că volumul de petrol pe care ar trebui să îl primească ar fi dificil de depozitat. Capacitatea de depozitare la nivel global este de aproximativ 6,8 miliarde de barili, fiind în proporție de 60% ocupată. În acest context, rafinăriile nu sunt dispuse că prelucreze petrolul brut din cauza nivelului redus al cererii de combustibil ca urmare a măsurilor de restricționare”, explică analiștii casei de brokeraj XTB România.

Se adaugă dificultățile industriei, care își oprește greu greu sondele  și nu făpră riscul de a nu le mai putea reporni ulor, nu la aceeași productivitate, în orice caz.

(Citiți și: „Răzvan Nicolescu / Prețul istoric negativ al petrolului: implicații pentru România)

Dar dincolo de explicațiile tehnice și chiar în condițiile speculării termenelor și a restricțiilor de depozitare, costul de oportunitate a vânzărilor în pierdere a fost foarte mare, luni, când cotația WTI a ajuns la – 37,63 dolari / baril,  chiar dacă datele de închidere ale pieţei s-au îmbunătăţit pe parcurs:
Căderea a cuprins şi petrolul de tip Brent, de referinţă pentru Europa şi alte regiuni, ale cărui cotaţii ajunseseră la 20 de dolari / baril, marţi după amiază, în timp ce cotaţia WTI era de -4,5 dolari / baril.

O criză de durată

Dincolo de explicaţiile tehnice legate de depozitare şi de speculaţiile cu instrumente futures există şi grija pentru situația în care cererea de petrol și de carburanți nu își va reveni curând.

Deocamdată piața este frământată de perspectiva ca situația să se repete și în ultimele zile ale contractelor pe iunie sau pe iulie.

„Dinamica înregistrată pe scadența mai a contractului futures WTI este de proporții istorice. Deținătorii de poziții long (de cumpărare) au fost dispuși să plătească pentru a NU primi petrolul la termenele agreate. Este posibil ca o parte din fondurile (de investiții) implicate să fi fost surprinse în mod brutal de lipsa de interes a participanților pentru preluarea fizică a unor cantități de petrol”, explică, la rândul său, Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România.

Există temeri serioase că, deși va intra în vigoare, începând din mai, acordul de reducere a producției reușit în ultimă instanță de exportatori, acesta nu va fi suficient pentru restabilirea echilibrului pieței să se taie producția zilnică de 9,4 milioane de barili de petrol, convenită de exportatorii OPEC cu Rusia și cu alții.

Nu fără relansarea economiilor lumii.

Ce spun experții

  • „Ceea ce piața energiei ne spune este că cererea nu-și va reveni curând și că oferta este saturată” – Kevin Flanagan, Wisdomtree Asset Management New York.
  • „Agenda redeschiderii economiei SUA rămâne o enigmă, deși un pariu conservator ar fi pe iulie sau mai târziu –  Howie Lee, economist la OCBC.
  • „Realitatea fizică a unei supraproducții încă masive va exercita, probabil, presiuni de scădere și pentru contractul pe iunie – Goldman Sachs.
  • „Cine crede că explicațiile tehnice sunt în spatele căderii prețurilor  nu înțelege ce se întâmplă. (…) Există o zonă de pericol de 8 săptămâni e acum încolo” – Dave Ernsberger, S&P Global Platts.

 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: