43 dintr-o sută de români s-au declarat dependenți financiar, pentru că „se văd nevoiți să apeleze la familie și prieteni pentru ajutor, sau depind de suportul statului pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute sau unei perioade fără venituri”, potrivit rezultatelor unui sondaj CFA România, pubicate marți.
O pondere doar cu puțin mai mare (44%) pot fi considerați independenți financiar, adică „pot gestiona majoritatea cheltuielilor neprevăzute și investesc pentru perioada pensionării”. Restul de 13% au „un grad mediu de independență financiară”, spune comunicatul CFA România.
Mai rău, 15% dintre românii intervievați dau o importantă redusă obținerii independenței financiare și sunt, astfel, cu atât mai predispuși să rămână dependenți financiar pe termen lung și să fie expuși riscurilor aferente acestui statut.
Chestionarul Asociației CFA România face parte din inițiativa Generația I și a urmărit măsurarea gradului de independență financiară, definit ca posibilitatea de a putea gestiona cheltuieli neprevăzute, pierderea sau diminuarea unei surse a venitului (i.e. salariu, pensie, etc.) sau posibilitatea de a suplimenta pensia cu venituri proprii.
Datoriile ar falimenta mai mult de o treime dintre români
Nivelului avuției personale nu permite cel puțin unei treimi dintre participanții la sondaj să se împrumute fără riscul de a da faliment.
Astfel, 44% dintre respondenții din categoria +25 de ani au datorii egale cu sau mai mari decât nivelul activelor și doar 25% au active nete care să acopere cel puțin 3 ani de cheltuieli.
La fel, sau mai rău, pentru grupa de vârstă +55 ani, 35% din respondenți au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie și extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor.
De altfel, pensia sau salariul constituie sursa unică de venit pentru 64% dintre români, iar 6% nu au nici o sursă de venit lunar, dar la aceștia se pot adăuga cei care nu răspund. Doar 17% din respondenți au surse de venit multiple, având astfel o diversificare a provenienței veniturilor.
„Din păcate, prea puțini dintre noi acordăm atenție modalităților de obținere a independenței financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare”, declară Mihai Purcărea (foto), CFA® – membru în Consiliul director al Asociației CFA România.
Doar 3 din 10 români economisesc lunar
În ceea ce privește comportamentul de economisire, 29% dintre respondenți nu economisesc deloc din veniturile lunare. 15% și-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenți economisesc peste 20% din veniturile lunare.
Deși nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenți (60%) declară că își monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu își planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat.
„Planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli și economisirea recurentă sunt primii pași care trebuie realizați. De asemenea este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate”, spune Mihai Purcărea.
Românii nu apelează la profesioniștii de investiții
Tot românul e specialist în investiții
Când vine vorba despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenți ar contacta un specialist, pentru a discuta deciziile importante.
Respondenții au declarat că preferă să ia hotărârea pe cont propriu, beneficiind deja de experiența anterioară (35%) sau vor să învețe singuri (32%). Depozitele bancare (33%) și activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenți pentru plasarea banilor.
Un alt factor urmărit prin întrebările adresate a fost modalitatea de gestionare a resurselor. S-a observat că, în general, se înregistrează o diversificare redusă a plasamentelor: doar 40% din respondenți au plasamente diversificate (nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%).
În schimb 39% din respondenți au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmați de investitorii în imobiliare: 12% din respondenți au aproape toate economiile investite în active imobiliare.
„Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflația erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele și titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele și acțiunile pot înregistra fluctuații mari ale prețului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente.”, declară Adrian Codirlașu (foto), CFA® – președintele Asociației CFA România.
Chestionarul realizat de Asociația CFA România face parte din campania Generația I, prin care organizația și-a propus informarea și educarea publicului privind importanța obținerii independenței financiare.
Au răspuns chestionarului în perioada martie-mai 2020, un număr de 1043 de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani). Chestionarul se regasește pe website-ul campaniei, și poate fi completat de oricine își dorește să afle mai multe despre independența financiară.
Asociatia CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din Romania, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®, în număr de peste 250, acum), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociatia CFA Romania este una dintre cele peste 159 de societati membre ale CFA Institute, și are misiunea de a promova interesele specialiștilor în investiții și de a menține standarde ridicate de integritate și excelență profesională.
