Sute de bărbați, femei și copii sirieni s-au înecat miercurea trecută în Marea Mediterană, în largul coastei Greciei, după scufundarea unui trauler egiptean ce se îndrepta spre Italia. Este al doilea cel mai dramatic naufragiu cu migranți din Mediterană, conform Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR). Cel puțin 27.000 de persoane au dispărut în Marea Mediterană, numai după 2014, conform Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).
Pe vasul scufundat miercurea trecută, 14 iunie, erau înghesuite aproximativ 750 de persoane. Femeile și copii se aflau sub punte, fără șanse de a scăpa, motiv pentru care cei 104 supraviețuitori sunt toți bărbați tineri. 78 de cadavre au fost recuperate la 75 de kilometri în largul mării Kalamata, Grecia.
Într-o declarație comună, OIM și agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), au anunțat că la bordul navei se aflau între 400 și 750 de persoane. Agenția ONU a consideră că acesta este al doilea cel mai grav naufragiu al unui vas cu refugiați și migranți, scrie ABC News.
Tragedia cu cele mai multe victime a avut loc în aprilie 2015, când o rată ce se deplasa pe ruta Libia – Italia s-a răsturnat și a dus la moartea a aproximativ 1.100 de persoane.
Rețele transfrontaliere – 9 egipteni și 10 pakistanezi, arestați sub acuzația de trafic de persoane
Nouă egipteni traficanți de persoane au fost arestați în Grecia și acuzați ca parte a unei rețele de contrabandă ce-și făcea publicitate pe Facebook. Reclamele promiteau o viață mai bună în Europa în schimbul a 5.000 – 6.000 de dolari de persoană, pentru traversarea Mediteranei.
Între timp, poliția din Kashmir au anunțat duminică arestarea a 10 persoane suspectate de implicarea în rețeaua ce-i ajuta să ajungă în Libia pe cei care căutau o cale de a intra în Europa. Oficialii au declarat că nouă persoane au fost reținute în Kashmir și una în Gujarat, un oraș ce a servit de mult timp drept centru al rețelelor de trafic de persoane din zonă.
Cele mai grave naufragii din Mediterană
De la începutul anului și până pe 14 iunie, 1.039 de persoane au fost declarate dispărute în timpul traversării Mediteranei centrale. Cifra reală este mult mai mare, având în vedere probabilitatea să fi existat vase scufundate despre care nu s-a aflat nimic.
Naufragiile cu cele mai multe victime:
18 aprilie 2015 – un vas de pescuit supraaglomerat s-a ciocnit în largul Libiei cu un cargo ce încerca să salveze migranții. Doar 28 de oameni au supraviețuit. Experții criminaliști care au lucrat la identificarea morților au concluzionat în 2018 că la bord se aflau 1.100 persoane.
3 octombrie 2013 – un trauler plin cu peste 500 de oameni, mulți din Eritreea și Etiopia, a luat foc și s-a răsturnat în apropierea unei insulițe nelocuite din largul insulei Lampedusa, din sudul Italiei. 155 de migranți au supraviețuit și 368 de oameni au murit.
11 octombrie 2013 – dezastrul a fost numit în Italia ca „măcelul copiilor”, din cauza celor 60 de copii aflați printre cei aproximativ 260 de migranți care au murit. În 2017, săptămânalul italian L’Espresso a publicat înregistrări audio cu apelurile disperate de ajutor ale migranților și cu autoritățile italiene și malteze, care par să întârzie intenționat salvarea celor aflați pe vasul respectiv. Autoritățile din Grecia se confruntă acum cu acuzații similare.
(Citește și: „Momentul care ar putea reseta politicile de migrație ale UE: Tragedia din Mediterana, în care au murit aproape 700 de oameni„)
Mediterana centrală rămâne principala rută de migrație în UE
Între ianuarie şi finele lunii mai au fost raportate către Frontex un total de circa 102.000 intrări, cu 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În primele cinci luni ale acestui an, ţările UE au înregistrat peste 50.300 de intrări ilegale pe Mediterana centrală, „numărul cel mai ridicat înregistrat din 2017” încoace, conform agenției. „Mediterana centrală rămâne principala rută de migraţie către UE” şi aici s-au produs aproape jumătate din intrările ilegale din 2023.
A doua rută cea mai activă este cea a Balcanilor de vest, cu peste 30.700 de intrări, ceea ce înseamnă totuşi cu 25% mai puţin faţă de anul precedent. Toate celelalte rute, în afară de cea din Mediterana centrală, au înregistrat un declin, de la minus 6% în cazul Mediteranei de vest la minus 47% pentru ruta Africii de vest.
Acest declin se explică prin condiţiile meteo nefavorabile, care au făcut ca deplasările „oricum periculoase să fie încă şi mai riscante”.
Presiunea migraţiei rămâne însă ridicată şi „este de aşteptat o reluare a activităţii călăuzelor în lunile următoare”, concluzionează Frontex.
****
