marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 noiembrie, 2018

Aproape 130 de asociații și organizații i-au adresat președintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă prin care-i solicită să nu promulge Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Șeful statului ar trebui să ceară fie reexaminarea acesteia, fie un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, spun ONG-urile, pentru a fi eliminate articolele pe care semnatarii le consideră abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune.

Organizațiile semnatare ale nu contestă necesitatea acestei legi, ci faptul că în textul ei au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, însă vor conduce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor și altor persoane juridice fără scop patrimonial din România.


De exemplu, printr-o traducere eronată a unor termeni din Directiva europeană, legea românească obligă organizațiile neguvernamentale să-și raporteze lunar, sub sancțiunea desființării, toți beneficiarii serviciilor oferite, obligație care încalcă deopotrivă drepturile respectivilor beneficiari (dreptul la viață privată) și pe ale asociațiilor, dar și împovărează nejustificat activitatea și așa slab susținută financiar a organizațiilor.

În aceste condiții, există riscul ca multe asociații să se desființeze, iar activitatea majorității ONG-urilor să fie blocată.

Directiva europeană are ca scop identificarea celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, și nu a celor care sunt destinatarii activităților entității respective, se menționează în scrisoarea trimisă șefului statului.

România a fost dată în judecată de Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE din cauză că nu există această lege, după ce guvernanții au amânat nejustificat transpunerea cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. În forma finală, votată de Camera Deputaților, legea interzice acţiunile la purtător şi obligă deţinătorii unor astfel de titluri să le transforme în acţiuni nominative.


Organizațiile neguvernamentale au criticat de mai multe ori anumite prevederi din lege, întrucât plasează societatea civilă în aceeaşi categorie de risc financiar cu fur­nizorii de servicii de jocuri de noroc şi cu instituţiile bancare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Legea introduce obligativitatea de a raporta beneficiarul real în termen de 30 de zile de când acesta este cunoscut și sancționează nerespectarea acestei prevederi chiar prin dizolvarea asociației, fundației etc.

Printre semnatari se numără:

  • ActiveWatch
  • Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
  • Asociația „Atlatszo Erdely Egyesulet” / Transilvania Transparentă
  • Asociația “Eu, tu și ei”
  • Asociația „Caritas – Asistență Socială” Filiala Organizației Caritas Alba Iulia
  • Asociația „Speranța” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu SIDA din Județul Constanța
  • Asociația MagiCAMP
  • Asociația Asistență și programe pentru dezvoltare durabilă – Agenda 21
  • Asociația Căminul de bătrâni Sfânta Elisabeta
  • Asociația Dăruiește Viață
  • Centrul European pentru Educație și Cercetare
  • Centrul FILIA
  • Centrul pentru Educație și Drepturile Omului
  • Centrul pentru Inovare Publică
  • Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
  • CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
  • European Institute for Community Development – EICD
  • EXPERT FORUM
  • Federația Dizabnet – Rețeaua Prestatorilor de servicii pentru Persoane cu Dizabilități
  • Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil – FONPC
  • FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru servicii Sociale
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: