luni

29 aprilie, 2024

4 martie, 2024

Peste 110.000 de oameni, majoritatea cu boli grave, așteaptă de mai bine de un an includerea pe lista medicamentelor compensate și gratuite a 28 de medicamente noi, vitale pentru acești pacienți, conform Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Cei peste 110.000 de oameni care așteaptă de peste un an medicamentele ce le-ar putea crește șansa de supraviețuire echivalează cu populația unor orașe precum Buzău, Baia Mare, Botoșani, precizează ARPIM.

Cele 28 de medicamente noi ar fi trebuit să fie gratuite de la 1 ianuarie 2024, însă proiectul de Hotărâre de Guvern ce prevede includerea lor pe lista medicamentelor compensate și gratuite încă nu a fost aprobat de Guvern.


Documentul, arată ARPIM, „se află în labirintul birocratic dintre instituțiile statului (Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul de Finanțe), încă din luna noiembrie, fiind blocat în prezent din motive legate de buget”.

Conform ARPIM, costurile suplimentare nu sunt foarte mari, întrucât impactul bugetar pentru multe dintre aceste medicamente este neutru sau chiar negativ, comparativ cu alternativa terapeutică deja compensată.

Datele ce ar trebui să convingă coaliția că impactul bugetar este nesemnificativ în acest caz:

  • 15 dintre aceste medicamente reprezintă singura șansă, pentru pacienții cu stadii evolutive avansate ale unor afecțiuni oncologice, boli rare, afecțiuni oftalmologice, dializă sau scleroză multiplă.

  • Aproximativ 84.000 de pacienți ar avea nevoie de medicamentele ce așteaptă să fie incluse necondiționat pe listă și aproximativ 30.000 de pacienți de medicamentele care vor fi incluse în contractele cost-volum. „În momentul de față, tuturor acestor oameni li se refuză șansa la tratamentul potrivit și la o viață de calitate, cu fiecare zi de întârziere!”, menționează ARPIM într-un comunicat.

(Citește și: Bolnavilor internați la Spitalul Județean Brașov li s-ar putea cere să aducă de acasă medicamentele și hrana, spune managerul)


Câteva dintre bolile tratate prin aceste medicamente ce trebuie introduse pe lista compensatelor

  • Hepatite cronice de etiologie virală B, C şi D
  • Ciroză hepatică
  • Boala Parkinson şi alte afecţiuni neurologice
  • Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice
  • Poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, psoriazis cronic sever şi artrita juvenilă
  • Boli endocrine și metabolice
  • Boala cronică de rinichi – faza predializă
  • Boli degenerative ale ochiului (glaucom şi boli maculare)
  • Boala cronică inflamatorie intestinală şi sindrom de intestin scurt
  • Poliartrita reumatoidă
  • Artropatia psoriazică Psoriazis cronic sever (plăci)

Fără aceste medicamente, starea respectivilor pacienți se va agrava și poate ajunge la decesul unora dintre cei 110.000 de bolnavi

Ministerul Sănătății menționează în Nota de fundamentare a proiectului că neadoptarea proiectului de act normativ poate avea consecințe grave, printre care:

  • Agravarea stării de sănătate a pacienților care ar putea beneficia de tratamentul cu medicamentele propuse a fi incluse in proiectul de act normativ, la momentul optim, raportat la stadiul evolutiv al afectiunii de la momentul diagnosticării, ce poate merge chiar pană la decesul acestora.

  • Cresterea cheltuielilor din FNUASS pe alte domenii de asistentă medicală (asistenta spitaliceasca, dispozitive medicale, servicii medicale acordate in cadrul PNS curative, etc).

  • Declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană ca urmare a nerespectării de către România a termenului prevăzut de art.  6 din Directiva Consiliului 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparenţa măsurilor care reglementează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea acestora în domeniul de aplicare a sistemelor naţionale de asigurări de sănătate.

  • Declansarea ”procedurii” ordonanțelor președințiale prin care instanțele  de judecată obligă CNAS să acorde asiguraților, în regim de compensare 100% din bugetul FNUASS, medicamente pentru care au fost emise de către ANMDMR decizii de includere conditionată (cu contracte cost volum/cost volum rezultat încheiate) și necondiționată în Listă, caz în care, utilizarea bugetului FNUASS nu se realizează în condiții de eficiență și economicitate, si nu exista certitudinea ca, pacientii care beneficiaza de medicamente pe calea ordonantelor presedintiale ar fi indeplinit criteriile de eligibilitate pentru includerea in tratament.

  • Crearea unui mediu necompetitiv pe piața farmaceutică, în condițiile în care, 7 DCI-uri cu decizie de includere necondiționată în Listă incluse în proiectul de act normativ, au alternativă terapeutică in listă, adresează aceeași populație eligibilă iar impactul bugetar este neutru sau negativ.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: