Angajați ai mai multor direcții județene de sănătate au oprit miercuri dimineața lucrul, iar funcționari din Ministerul Sănătăţii protestează miercuri după-amiază în instituție, solicitând majorări salariale așa cum au obținut cei din Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
De asemenea, farmaciștii au organizat un miting în fața Palatului Victoria, nemulțumiți de întârzierea decontării medicamentelor compensate, tot mai multe spitale anunță că au epuizat fondurile de funcționare, iar bolnavii de cancer acuză că au rămas fără tratamente esențiale pentru a avea șanse de supraviețuire.
Peste toate, Platforma informatică a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (PIAS) are „fluctuaţii şi disponibilitate intermitentă” a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), aşa încât, din 8 noiembrie, serviciile se acordă offline.
Principiul dominoului – și alți funcționari din sistemul de sănătate solicită majorări salariale
Sindicaliștii din casele județene de asigurări de sănătate au lansat de două săptămâni proteste și au anunțat pe marți 14 octombrie o demonstrație în fața sediului Guvernului., în timp ce sindicaliști din București și din teritoriu așteptau începerea protestului, în Piața Victoriei, Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, a aprobat modificările legislative ce le majorează salariile. Votul deputaților a fost primit cu aplauze de cei sosiți la miting.
Potrivit noilor prevederi, salariul şi celelalte drepturi ale personalului CNAS şi al caselor de asigurări județene, înghețate la nivelul anului 2018, vor fi stabilite „la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”, prevede unul dintre articolele votate marți.
Sindicaliștii din direcțiile județene de sănătate publică au preluat ștafeta
Angajații direcțiilor de sănătate publică din mai multe județe au declanșat miercuri dimineața un protest, cerând echitate, adică majorări salariale precum cele obținute de funcționarii din casele județene de asigurări de sănătate.
Au fost organizate proteste spontane, miercuri dimineața, la Direcțiile de Sănătate Publică din Giurgiu, Ialomița, Argeș, Vâlcea, Harghita, Buzău și Sibiu. Sindicaliștii au ieșit în curtea sau în fața instituțiilor, cu pancarte, și au anunțat că dacă dacă salariile nu vor crește atunci se poate ajunge la o grevă generală.
Următoarea piesă în cădere – funcționarii din Ministerul Sănătății
Miercuri după-amiază, protestele au pătruns și în Ministerul Sănătății, unde angajații au acuzat ”inechităţile salariale” şi ”discriminarea” la care sunt supuşi în raport cu cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Protestatarii au scandat ”CNAS a-ntrecut MS” și au afișat mesaje precum ”Eliminaţi inechităţile salariale”, ”Aplicare unitară a Legii 153/2017”, ”Discriminarea salariaţilor MS faţă de cei de la CNAS”, relatează News.ro.
Farmaciștii cer decontarea la termen a medicamentelor compensate
Tot miercuri, farmacişti din toată ţara au participat miercuri, în Piața Victoriei, la o acţiune de protest organizată de Grupul de iniţiativă a farmaciştilor din România şi Sindicatul Naţional al Farmaciştilor din România.
Ei solicită, printre altele, decontarea plăților la termen de către CNAS şi plata serviciilor farmaceutice, pentru a putea susţine cheltuielile de funcţionare farmaciilor, inclusiv pentru remunerarea personalului la un nivel corespunzător pregătirii.
„Acţiunea manifest doreşte să atragă atenţia asupra sistemului farmaceutic, care a fost uitat de guvernanţi în ultimii 20 de ani şi desconsiderat treptat de comunităţi din cauza inacţiunii din partea celor cu putere de decizie”, au transmis organizatorii protestului.
Principalele revendicări ale farmaciștilor:
- asigurarea medicaţiei pentru pacienţi, care este posibilă doar prin decontarea de către CNAS, la termen, a medicamentelor eliberate de farmacii;
- transformarea farmaciei din societate comercială în unitate prestatoare de servicii farmaceutice;
- reconsiderarea normativelor de personal pentru specialităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public – farmacist clinician pe secţiile spitalului, farmacistul specializat în analize medico-farmaceutice în laboratorul de analize medicale şi farmacistul de farmacie generală în farmacia spitalului.
Protestatarii sunt nemulțumiți și de noile măsuri fiscale, care vor pune și mai multă presiune pe farmacii și spun că nu sunt plătiți corespunzător studiilor și că sunt probleme mai ales în mediul rural, unde nu sunt suficiente farmacii, iar naveta nu e decontată.
De asemenea, farmaciștii cer să fie implicați mai mult în monitorizarea pacienților cu boli cronice și dau exemplul altor țări europene, unde rolul lor în sistemul de sănătate este mai important.
Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: Sistemul medical este în comă profundă, nu există medicamente esențiale
Sistemul de sănătate este într-o comă profundă, a declarat preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia, care a tras un semnal de alarmă că bolnavii cronici au rămas din nou fără medicamentele necesare penrtu a-și ține ţine boala sub control.
”Din păcate, situaţia este tragică şi nu exagerez cu nimic. Tratemente întrerupte încă din vară pentru pacienţii cronici din România, medicamente nu se mai găsesc, furnizorii de medicamente nu mai vor să livreze către farmaciile cu circuit închis sau deschis pentru că au acumulat datorii foarte mari, statul nu a plătit aceste medicamente, iar ei nu mai vor să livreze, chiar dacă depozitele lor sunt pline. Aşa că riscăm ca aceste medicamente să plece la exportul paralel pentru că situaţia din sistemul de sănătate este critică. Pot spune că statul român ne-a condamnat la moarte pe noi, pacienţii cronici din România, întrerupându-ne aceste tratamente, luându-ne orice speranţă vizavi de supravieţuire, vindecare, prin această iresponsabilitate dovedită luni de-a rândul când nu au găsit soluţia pentru a ne asigura tratamentele necesare”, a declarat Cezar Irimia, la Medika TV.
Președintele FABC îl acuză direct pe minsitrul Alexandru Rafila că a pasat la Finanțe și CNAS implementarea Planului Național de Prevenirre și Combatere a Cancerului:
”Au abrogat articolul 7 care obliga Ministerul Sănătăţii să implementeze Planul Naţional de Cancer până la 1 iulie. În 13 iulie, aflând acest lucru, am ieşit în stradă, am protestat. (…) Ministrul Sănătăţii a abrogat acel articol 7 din Legea Planului de Cancer care îl obliga să facă ceva şi ne-a pasat către Ministerul de Finanţe şi CNAS. Nu este obligaţia nici a Ministerului de Finanţe, nici a CNAS, care este un ordonator de credite, este obligaţia Ministerului Sănătăţii care prin lege trebuia să ne asigure continuitatea tratamentelor, accesul la investigaţii şi tratament, conform Constituţiei României, articolul 34”, a declarat Irimia.
Președintele CNAS s-a grăbit să declare deblocarea crizei
Marți, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate declarase, prematur, deblocarea crizei din sănătate, odată cu votul prin care deputații au majorat salariile din instituțiile subordonate CNAS.
„Ca urmare a discuţiilor avute acum cu liderii sindicali, am fost asigurat că angajaţii Caselor de asigurări de sănătate vor începe de astăzi efectuarea plățile. (…) Practic, astăzi se deblochează criza din sănătate, ca urmare a eforturilor depuse de colegii mei liberali, care au reuşit să impună adoptarea proiectului de lege care răspunde solicitărilor angajaţilor CNAS. Le mulţumesc pentru susţinere colegilor liberali şi în mod special preşedintelui PNL, Nicolae Ciucă, care au înţeles cât de important este să deblocăm criza din sănătate. Fac menţiunea că adoptarea proiectului nu pune presiune pe bugetul de stat şi că modificările implică strict fondurile proprii ale CNAS„, a scris marți, pe pagina sa de Facebook, Andrei Baciu.
Criza din Sănătate și de la CNAS pare, însă, departe de soluționare, întrucât pentru plata salariilor majorate trebuie să și existe fonduri, iar Casa nu are, în momentul de față, decât datorii.
CNAS nu are încă toate fondurile necesare pentru a-și onora obligațiile existente la nivelul lunii noiembrie – plata furnizorilor și salariilor, care însumează 4,2 miliarde de lei, în timp ce Guvernul a aprobat în ultima ședință doar 1,7 miliarde, adică foarte departe de necesar. Iar majorările salariale echivalează cu creșterea cheltuielilor.
A confirmat acest lucru însuși președintele Casei, Andrei Baciu, luni, cu o zi înainte să declare rezolvarea crizei din Sănătate, într-un interviu acordat B1 Tv:
„S-au primit 1,7 miliarde, ca urmare a unei solicitări de 4,2 miliarde. Acesta era necesarul pentru luna noiembrie, care cuprinde și o datorie aferență lunii octombrie de 1,4 miliarde. Toți acești bani pleacă către toți acești furnizori, se plătesc în integralitate salariile, e un lucru foarte important, și banii care rămân se distribuie către toate domeniile de asistență medicală, fiind imposibil să alegi într-un pacient cu o afecțiune oncologică și un copil cu o afecțiune congenitală”.
Alexandru Rafila: Suplimentarea bugetului CNAS va continua pentru a nu se înregistra sincope privind finanţarea spitalelor
Cu toate că bolnavii se plâng că nu găsesc medicamente și nu au bani să le cumpere necompensate, iar farmaciștii reclamă întârzierile la decontarea de către stat a compensărilor, ministrul Rafila sugerează că fondurile de 1,7 milioane de lei au fost suficiente și încearcă să minimalizeze proporțiile dezastrului asigurând că vor urma și alte suplimentări la CNAS,
„Bugetul Casei a fost suplimentat cu 1,7 miliarde de lei, conform hotărârii Guvernului României de săptămâna trecută, iar aceste suplimentări vor continua, astfel încât să nu existe sincope, din ceea ce sunt eu informat, în ceea ce priveşte finanţarea spitalelor, a programelor de sănătate şi a medicamentelor compensate şi gratuite, toate sunt finanţate pe baza unor contracte care există între Casele judeţene şi furnizorii de servicii de sănătate”, a precizat Rafila, la o conferinţă de presă organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului, citat de Agerpres.
Administraţia Spitalelor Bucureşti cere Guvernului măsuri urgente – situație critică, unele unități riscă să-și înceteze complet activitatea
Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti avertizează asupra ”crizei profunde” din sistemul sanitar şi cere Guvernului să urgenteze soluţiile pentru „a evita colapsul” şi pentru a proteja viaţa şi sănătatea cetăţenilor. Din cauza subfinanțării, unele spitale au ajuns în pericol de a-și înceta întreaga activitate.
Probleme spitalelor din toată țara s-au agravat după ce Guvernul a aprobat OUG 90 de reducere a cheltuielilor publice. Conform ordonanței, cheltuielile din ultimele două luni ale anului trebuie să se limiteze la valoarea medie din primele 10 luni. Măsura a fost luată pentru a stop cheltuielile făcute la sfârșitul anului de unele instituții, în special de către administrațiile locale.
„Spitalele din Capitală, aflate sub administrarea ASSMB, se confruntă cu situaţii critice, iar consecinţele sunt alarmante. Situaţia s-a agravat odată cu protestul angajaţilor CNAS. La Spitalul Clinic Colţea, programul de decontare a facturilor pentru citostaticele achiziţionate a fost decalat, punând în pericol vieţile pacienţilor care depind de aceste tratamente vitale”, precizează ASSMB.
La Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular Foişor, finanţarea „inconstantă” a Programului Naţional de Ortopedie „împiedică” proiectarea şi programarea activităţii de implantologie şi creează presiuni din partea pacienţilor şi a autorităţilor. Spitalul are nevoie de un stoc endoproteic permanent, în valoare de aproximativ 12 milioane de lei, pentru a-şi putea desfăşura neîntrerupt activitatea, menţionează sursa citată.
Este invocat şi cazul Spitalului de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, unde lipsa fondurilor pentru plata salariilor şi a facturilor de utilităţi „pune în pericol” întreaga activitate.
„Acestea sunt doar câteva exemple ale situaţiilor dificile prin care au trecut spitalele în aceste zile. Incertitudinea cu privire la modul în care vor gestiona resursele financiare în lunile viitoare este accentuată de ordonanţa privind reducerea cheltuielilor, care pune în pericol sănătatea pacienţilor şi funcţionarea spitalelor prin lipsa resurselor financiare”, se mai arată în comunicat.
****
