La Spitalul Județean Brașov, bolnavii ar putea fi obligați să-și cumpere singuri medicamentele și hrana, urmând ca ulterior să le fie restituite cheltuielile, a explicat pentru Agerpres managerul unității, Emil Mailat (foto). Dar, a explicat acesta, problema cea mare o reprezintă urgențele, de care spitalul nu se va mai putea ocupa, întrucât lipsesc banii inclusiv pentru achiziția de materiale de bază, precum acele sau ața pentru suturi.
În 2023, spitalul a avut 32.946 de pacienţi, cu aproape 5.000 mai mulţi faţă de anul anterior, dar mai puțini decât în 2019.
Spitalul are datorii la furnizorii de materiale sanitare şi de medicamente, cât şi la frimele ce licrează alimentele, și există posibilitatea ca, în curând, aceștia să înceteze total livrările. Datoriile se ridică la 41 milioane de lei, dintre care mai mult de jumătate, adică 26 de milioane de lei, reprezintă datorii mai vechi de 60 de zile.
„Dacă nu vom găsi soluţii pe termen scurt, vom avea din nou probleme de aprovizionare. (…) Suntem în situaţia în care furnizorii ne pot spune: nu vă mai trimitem marfă, materiale sanitare, medicamente. Îi ţinem foarte aproape, vorbim cu ei aproape zilnic, le explicăm situaţia. Din discuţiile cu ei, nici ei nu pot să o mai ducă aşa foarte mult şi atunci vor limita furnizarea către spitale – ‘cui a plătit îi dau, cui nu, nu’. S-ar putea să se ajungă şi la situaţia să trebuiască să-şi cumpere pacienţii medicamente şi mâncare. Problema nu o văd, însă, atât de mult pe medicamente şi pe hrană. Dacă chiar se întâmplă, o să-i rambursăm pacientului banii pe care i-a cheltuit ulterior. Adevărata problemă va fi pe partea de urgenţe. Dacă îţi vine un pacient cu politraumatisme şi tu nu ai ace, aţă etc. atunci va fi o problemă. Când am oprit pentru trei zile operaţiile programate (la sfârşitul lunii trecute – n.r.), tocmai de aceea am făcut-o, să nu fie afectate urgenţele”, a declarat Emil Mailat, managerul Spitalului Județean din Braşov, citat de Agerpres.
Soluția: Renegocierea contractului cu CNAS – o cerere în acest sens
În afara eficientizării cheltuielilor, în măsura în care acest lucru este posibil, singura soluţie este renegocierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, mai ales în contextul în care, în ultimele luni, spitalul şi-a îmbunătăţit performanţele la toţi indicatorii în baza cărora se face finanţarea, spune managerul spitalului.
Renegocierea ar putea aduce unităţii sanitare între 300.000 şi 700.000 de lei în plus, bani din care ar putea fi plătită o parte din datorii.
Managerul a transmis, marţi, un document către Casa de Asigurări de Sănătate din Braşov, în care a expus toate problemele spitalului și a cerut renegocierea.
Medicii s-au resemnat – au început să demisioneze
La sfârşitul lunii trecute, blocul operator al Spitalului Județean Braşov a fost închis pentru trei zile, pacienţii fără urgenţe fiind reprogramaţi la date ulterioare, din cauza demisiei şefului de secţie, pe fondul situaţiei financiare critice în care se află spitalul, cauzată inclusiv de întârzierile în decontarea sumelor pe care ar fi trebuit să le vireze Casa Județeană de Asigurări de Sănătate din Braşov unităţii sanitare.
Managerul a picat concursul pentru postul ocupat
Emil Mailat, manager interimar și jurist de profesie, a candidat la sfârșitul anului trecut la concursul pentru ocuparea postului, dar nu a obținut punctajul minim pentru a fi declarta admis – a avut 6,24 puncte, în loc de minimum 7.
El a fost singurul candidat înscris în competiție, conform BizBrașov.
El depus contestație, dar la recorectare a obținut un punctaj de 5,83.
Coaliția, mândră de creșterile bugetare acordate
Reamintim că la adoptarea bugetului pentru 2024, premierul Marcel Ciolacu remarca creșterile remarcabile ale bugetelor destinate Educației și Sănătății – record istoric la Educație și o majorare cu 40% la Sănătate. Sumele însă nu sunt suficiente pentru acoperirea scumpirile medicamentelor și creșterile salariale din sectorul public de sănătate.
Fostul președinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Cristian Celea, înlocuit din funcție în luna ianuarie, explica însă că subfinanțarea este gravă, în special pentru medicină de familie, ambulatoriu şi stomatologie, unde alocările au cu aproximativ 30% mai mici decât în 2023.
“Ştiţi şi din alocuţiunile pe care le-au avut colegii medici de familie şi din celelalte domenii că la nivelul anului acesta creditele bugetare pentru cele trei domenii de activitate sunt deficitare. Sunt la un nivel cu aproximativ 25 – 28% mai mici la medicina de familie, 35% la ambulatoriul de specialitate, la medicina clinică şi la fel de nesatisfăcătoare şi la stomatologie. Este lucrul pentru care va trebui să găsim soluţii împreună cu furnizorii de servicii medicale şi este în contextul general în care creditele de angajament şi bugetare pentru acest an vor avea nevoie de o refinanţare probabil la nivelul trimestrului IV al anului în curs”, a explicat Cristian Celea.
Ulterior, Guvernul acceptat păstrarea decontărilor pentru medicina de familie și ambulatoriu la nivelul anului 2023.
****
