”Personalitatea economică” a județelor din România – cine și cum își crează partea sa de PIB

”Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ la județ. Profilul economic al județelor e atât de divers, încât sectoarele de producere a VAB sunt așezate la extreme: de la Industrie la agricultură și de la IT&C la admistrația de stat ca prim jucător în economia județeană.

Tendința descendentă a industriei este vizibilă la nivel național, ponderea în scădere a industriei în VAB județean fiind compensată, preponderent, de comerț sau, în regiunile mai sărace, de stat prin activitatea ”bugetară”, reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS).

Analiza de față folosește datele definitive privind crearea PIB din 2019, însă un lucru e cert: nimic nu s-a schimbat, în utimii 3 ani, în ceea ce privește identitatea economică a județelor României: adică cine, din ce produce partea sa de PIB.

În 12 județe din România, ponderea comerțului în economia locală era, la nivelul anului 2019 (pentru care există cele mai recente date), mai mare decât cea a industriei. Este vorba despre Ilfov, Caraș-Severin, Neamț, Hunedoara, Bacău, Suceava, Botoșani, Mehedinți, București, Iași, Ialomița și Giurgiu.

În șapte județe din România, ponderea ”statului” în economie era în 2019 mai mare decât cea a industriei. În cinci dintre acestea, respectiv în Giurgiu, Vaslui, Iași, Mehedinți și Botoșani, administrația publică, învățământul și sănătatea generau cea mai mare valoare adăugată brută dintre toate ramurile prezente la nivel județean.

Valoarea Adăugată Brută (VAB) este o componentă importantă a PIB-ului și se măsoară ca diferență dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și consumul intermediar, reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producție. PIB-ul se calculează ca suma dintre VAB și impozitele nete pe produs, unde acestea din urmă reprezintă diferența dintre impozitele și taxele colectate și subvențiile acordate de stat. În medie, VAB reprezintă între 80 și 90% din PIB.

Industria, în cădere liberă ca aport la PIB

Industria este ramura care a pierdut cele mai multe procente la nivelul valorii adăugate brute produse la nivel județean.

În doar 5 ani, de pildă, respectiv în perioada 2015-2019, ponderea industriei în economia județului Prahova, ales ca exempplu pentru că este campionul industrial al României din această perspectivă, a scăzut cu peste opt puncte procentuale, la sub 40% din VAB.

(Citiți și: ”Un deceniu de schimbare a structurii economiei românești: Comerțul, salariile bugetarilor și IT-ul înlocuiesc pierderea aportului la VAB al industriei și agriculturii”)

În 2019, județul Prahova se situa pe locul cinci în România, din perspectiva valorii adăugate totale produse, de 33,2 miliarde de lei, respectiv 3,5% din VAB-ul României. Locul liber lăsat de industrie a fost ocupa de comerț, a cărei pondere a urcat la 17% în economia județului, de la 13,7% în 2015.

Comerțul ocupă rapid procentele lăsate libere de industrie

La nivel național, ponderea comerțului, a transporturilor și a HoReCa în VAB a crescut de la 19,1% în 2015 la 20,3% în 2019, potrivit datelor centralizate de INS.

În tabelul de mai jos sunt ilustrate județele cu cea mai mare pondere a acestor sectoare în VAB. Cum nu există date mai defalcate, este probabil să existe diferențe în legătură cu ”motorul real” al creșterilor acestor sectoare.

Spre exemplu, în cazul județului Constanța ar fi mai probabil ca avansul HoReCa să fie responsabil, în mare măsură, de creștere de 4 puncte procentuale a ponderii în VAB. În cazul județului Ilfov, unde proximitatea de Capitală a dus la o puternică dezvoltare a sectorului logistic, este posibil ca mai importantă să fie componenta transporturilor pentru avansul de 1,8 puncte procentuale în ponderea VAB.

Agricultura – ”ștampila” județelor cu economii mai mici, cu de 2-3 ori peste media națională

Deși agricultura reprezenta sub 5% din valoarea adăugată brută produsă de economia României, aceasta este o componentă importantă în structura economică a multor județe. În Călărași, spre exemplu, liderul clasamentului din acest punct de vedere, agricultura avea o pondere de peste trei ori mai ridicată decât media națională.

Evoluția din intervalul de cinci ani analizat indică, la fel ca în cazul industriei, o scădere a importanței economice a agriculturii. Pe de altă parte, în cazul Aradului, spre exemplu, ponderea a cunoscut o creștere semnificativă în intervalul analizat, ajungând la 10% din VAB-ul județean la nivelul anului 2019.

Județele de primele zece poziții în topul ponderii agriculturii în VAB se numără printre județele cu cele mai slab dezvoltate economii. VAB total produsă de Călărași în 2019 era, spre exemplu, de 8,4 miliarde de lei, județul fiind pe locul 36 la nivel național. Giurgiu s-a clasat pe ultimul loc din perspectiva VAB.

IT&C vin putrnic din urmă în județle cu centre universitare puternice

Chiar și înainte de izbucnirea pandemiei de COVID care a dus la o accelerare a digitalizării, ponderea IT&C în economiile județene se afla pe o puternică tendință ascendentă în multe colțuri ale României, reiese din datele INS.

În intervalul 2015-2019, ponderea IT&% în economia Iașiului a crescut cu aproape cinci puncte procentuale, iar în cea a Clujului cu peste patru. Astfel, unu din șase lei produși la Iași au de-a face cu această industrie, respectiv unu din zece în cazul Iașiului. De remarcat este și faptul că județele care stau bine la acest indicator se numără printre cele mai ”bogate” județe din România.

Sectorul construcțiilor și-a făcut tot mai mult ”loc” atât la nivelul unor județe cu economii mai mici cât și în marile centre regionale, reiese din analiza datelor oficiale.

Pe primul loc în clasamentul județelor în care construcțiile și-au adjudecat cele mai mari ponderi în VAB se află Bacău, Giurgiu și Brăila, unde acest sector reprezintă peste zece la sută din VAB.

Statul, principalul ”jucător” în economia a cinci județe din România

În cazul a cinci județe din România, nici industria și nici comerțul ocupă primul loc din perspectiva ponderii generate la nivelul VAB, ci administrația publică, învățământul și educația.

Cu excepția Iașiului, care are a șaptea cea mai mare economie din România, și a Sucevei (care ocupă locul 16 la nivel național), celelalte județe din acest clasament se numără printre cele mai sărace din România.

Mai mult, evoluția pe cinci ani sugerează că este improbabil ca aceste județe să aibă parte de o înflorire a altor ramuri economice, ponderea statului devenind tot mai mare.

Valoarea adăugată brută reprezintă valoarea nou creată în procesul de producție. Aceasta, împreună cu impozitele nete pe produs este folosită pentru calcularea Produsului Intern Brut (PIB), pe metoda de producție.

***