fbpx
miercuri

27 octombrie, 2021

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

Un deceniu de schimbare a structurii economiei românești: Comerțul, salariile bugetarilor și IT-ul înlocuiesc pierderea aportului la VAB al industriei și agriculturii

10 martie, 2021

Structura economiei României prezintă o serie de particularități față de media europeană în privința contribuției sectoarelor importante la formarea valorii adăugate brute (VAB).
Pe de o parte, industria și agricultura ocupă un rol mai important decât în alte state.
Pe de altă parte, IT-ul câștigă tot mai mult teren, într-un ritm superior celui din UE.
Privind la evoluția ultimului deceniu, politicile orientate pe consum își spun cuvântul, retail-ul ocupând în prezent un loc mult mai însemnat în economia României, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza datelor Eurostat.

Punctul de plecare:
Valoarea Adăugată Brută (VAB) este o componentă importantă a PIB-ului și se măsoară ca diferență dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și consumul intermediar, reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producție. PIB-ul se calculează ca suma dintre VAB și impozitele nete pe produs, unde acestea din urmă reprezintă diferența dintre impozitele și taxele colectate și subvențiile acordate de stat. În media, VAB reprezintă între 80 și 90% din PIB.

*


În cazul României, la nivelul anului 2019 (an considerat ”normal” – înainte de izbucnirea pandemiei) , industria și agricultura aveau ponderi de 23,4%, respectiv 4,6% în formarea VAB – adică cu 3,7 puncte procentuale, respectiv 2,8 puncte procentuale peste media europeană.

De menționat – economiile ”moderne” au o pondere mai mare a serviciilor în defavoarea industriei, o excepție europeană notabilă de la această regulă fiind Germania, cea mai mare economie a zonei euro având o pondere de 24,3% a industriei în VAB.

De cealaltă parte, în cazul serviciilor financiare, a serviciilor profesionale, științifice și tehnice sau a administrației publice, contribuția acestora la formarea VAB României era semnificativ mai redusă decât media europeană. Astfel, serviciile financiare și de asigurări aveau o contribuție de doar 2,6%, față de media europeană de 4,5%. Serviciile imobiliare, deși contribuie cu 8,6% la VAB, se situau cu 2,3 puncte procentuale sub media UE.

Sursă: Eurostat, calcule cursdeguvernare.ro

Schimbare fermă a structurii – topul participanților la VAB


În evidență iese și sectorul IT, unde contribuția la formarea VAB era la nivelul anului 2019 cu 1,4 puncte procentuale peste media UE, respectiv 6,4% sau 13 miliarde de euro.

De altfel, România ocupă un onorabil loc opt la nivel european în clasamentul statelor cu cele mai însemnate ponderi ale sectorului IT în formarea VAB. Lidera detașată a acestui top este Irlanda (cu 14,9%), în vreme ce la capătul clasamentului se află state precum Grecia, Portugalia și Italia, cu ponderi de două mai mici decât cea din România.

(Citiți și:”Miza pe IT&C – studiu de caz, Iași: VAB produsă de tehnologie a crescut de 6 ori în 10 ani, sporindu-și de 2,5 ori aportul la dezvoltarea județului”)

Tot peste media europeană în privința ponderii în VAB s-au clasat și construcțiile, cu o contribuție de 6,7%, față de 5,5% media UE. Cu 0,9 puncte procentuale peste media UE, sectorul comerț, transport, serviciile de cazare și alimentație publică a cunoscut o evoluție puternică în ultimul deceniu, după cum vom vedea mai jos.

Din perspectiva dimensiunii industriei, România se clasa în 2019 pe locul opt la nivel european, după Irlanda (o economie mică), Cehia, Slovenia, Polonia, Slovacia, Germania și Ungaria. La polul opus al acestui clasament, excluzând state precum Luxemburg, Cipru și Malta se aflau Grecia, Franța, Letonia și Olanda, cu ponderi ale industriei de sub 15%. De altfel, Grecia și Franța sunt state în care serviciile, inclusiv cele turistice sunt puternic dezvoltate.

Administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea publică și asistența socială au contribuit cu 15,6% la formarea VAB României în 2019, cu 3,1 puncte procentuale mai puțin decât media europeană.

Acest indicator (calculat indirect, pe baza retribuirii muncii) are, spre exemplu, o contribuție de peste 20% în statele europene recunoscute pentru amploarea serviciilor publice oferite, cum ar fi statele nordice (Finlanda, Suedia, Norgegia, Olanda) sau Franța și Belgia.

Privind la modul în care a evoluat ponderea principalelor ramuri în valoarea adăugată brută, în cazul României schimbările sunt spectaculoase, acestea fiind alimentate în principal de politicile publice de stimulare a creșterii pe bază de consum, specifică guvernelor de după 2011.

(Citiți și:”VIDEO Iulian Stanciu – eMAG: 5 soluții pentru creștere rapidă în clasamentul DESI și în dezvoltarea economiei românești”)

Astfel, în perioada 2011-2019, ponderea industriei în VAB a scăzut cu 13,4 puncte procentuale, comerțul fiind cel care i-a luat locul. Ponderea comerțului era în 2019 cu peste 10 puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un deceniu.

Sursă: Eurostat, calcule cursdeguvernare.ro

Construcțiile au înregistrat la rândul lor un salt spectaculos, ponderea la formarea VAB fiind cu 6,6 puncte procentuale peste cea din 2011. Această tendință poate fi observată și la nivel european, unde construcțiile și-au majorat ponderea, în medie, cu 5,4 puncte procentuale în această perioadă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Tot în perioada 2011-2019, agricultura a pierdut 2,6 pp în formarea VAB, iar IT-ul a câștigat aproape două puncte, de patru ori mai mult decât media europeană.

Majorările de salarii din sectorul bugetar se regăsesc indirect și în evoluția contribuției administrației publice la VAB. Deși aceasta se situează în continuare sub media europeană, în perioada 2011-2019 a înregistrat o creștere de 3,6 puncte procentuale, în vreme ce în media EU, ponderea a scăzut cu 0,3 puncte procentuale.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...