Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6% pe seria ajustată sezonier.
Astfel, rezultatul PIB pe 2017 înaintea ultimului sfert al anului a urcat la 7% pe seria brută şi 6,9% pe seria ajustată sezonier.
În plus, datele trimestriale au fost recalculate în sus pentru trimestrul 1 şi trimestrul 2 din acest an, de la 1,8% şi, respective, 1,7%, tocmai până la pragul de 2%.
Faţă de care a mai apărut o majorare de 2,6% şi în trimestrul 3. Pe scurt, am asistat, potrivit datelor oficiale, la cea mai mare creştere economică de după 1989, lăsând în urmă China şi alte asemnea ţări (vezi tabelul).
Dacă se face raportarea la același trimestru din anul anterior, se poate constata cum avansul economic (fie el şi ajustat sezonier pentru comparabilitate, inclusiv cu statele UE) a tot prins viteză, după cum se vede pe verticala trimestrelor din comunicatul INS. Unde al treilea sfert din 2017 a ajuns chiar la o creştere dublă faţă de aceeaşi perioadă din 2016!
Acestea sunt datele oficiale oferite ca semnal, cam de ziua naţională vor veni cele denumite semnal 2, apoi cele semidefinitive şi de-abia prin 2019 se va bate în cuie valoarea definitiv calculată pentru anul în curs. Dar se pot face două observaţii esenţiale.
Creștere spectaculoasă fără investiții și fără dezvoltare
1.Prima, interesant cum de nu s-a prins nimeni că am intrat cu recoltatul rezultatelor economice în Bulgaria (era un banc cu raportările de pe vremea socialismului, pe care cei mai în vârstă îl ştiu foarte bine) şi cum nu s-a simţit la nivelul populaţiei un asemenea rezultat cu totul exceptional, greu repetabil la scara istoriei ( dacă se va mai repeta vreodată !).
2.A doua, apare ca ciudat scepticismul Comisiei Naţionale de Prognoză, ce a anunţat recent, în prognoza de toamnă utilizată la fundamentarea bugetului pe 2018, un rezultat de doar 6,1% al creşterii economice pentru anul în curs. O ecuaţie matematică simplă, la nivel de gimnaziu, care presupune o pondere de o treime a trimestrului patru în rezultatul PIB pe 2017 ( cea uzuală, de altfel) ne trimite, astfel, la o valoare de numai 4,5% a creşterii economice pe final de an.
Valoare ce ar fi cât se poate de onorabilă, dacă nu ar fi echivalentă cu o frână bruscă, din moment ce viteza de deplasare a economiei ar urma să se reducă brusc ( potrivit datelor oficiale ) cam la jumătate, de la un trimestru la altul. Adică sub nivelul de 5%, consemnat în trimestrul IV 2016.
(Citiți și: ”Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică”)
Altminteri, chiar şi aşa, creşterea economică masivă fără investiţii va deveni o marcă românească de prestigiu, înregistrată ca atare în tratatatele de economie.
În fine, ar mai trebui remarcat efectul de bază negativ al creşterii economice ultrapozitive declarate pentru 2017:
Cu cât va fi mai mare creșterea economică din acest an, cu atât va fi mai greu să obținem o creștere suplimentară robustă în 2018, nu mai ușor. Dar să aşteptăm statistica oficială, care va stupefia, cu siguranță, toate instuţiile internaţionale.
Urmărește-ne pe Google News
5 răspunsuri
Puteti calcula cat reprezinta colectarea din PIB in lumina noilor date?
Cresterea de PIB se bazeaza in parte pe consum, alimentat din mariri de salariu atat la stat cat si la privat (se imputineaza forta de munca), din maririle de pensii, dar si din banii trimisi acasa de romanii plecati.
Insa mai sunt si alte variabile care contribuie la bunul mers al economiei – vedem ca merg bine exporturile (+10% in August) – insa e putin ciudat ca aceasta crestere masiva de PIB si de consum sa nu se vada in inflatie (doar 2.7% la o crestere de 8.8%?) Este insa posibil pentru ca preturile din cosul inflatiei sunt in majoritate denominate in euro, al carui curs a fost surprinzator de stabil avand in vedere ce se intampla cu consumul – probabil exporturile au mentinut cursul.
Cat priveste investitiile, aici depinde de unde provin banii pentru investitii – din imprumuturi sau din realocari dinspre salarii, pensii, etc.?
Daca guvernul ar face niste imprumuturi masive si s-ar apuca de investitii asta ar incalzi economia si mai mult. Insa deficitul e deja la maxim asa ca nu exista resurse pentru investitii si nici nu pot fi imprumutate.
In contextul actual politic e greu de crezut ca guvernul va opri cresterile de salarii si pensii, asa ca probabil vom vedea ceva similar in continuare.
Că tot vine Crăciunul…Cu tolba plină de educaţie financiară şi deontologie profesională…
https://cursdeguvernare.ro/miracol-economic-la-comisia-de-prognoza-dupa-vizita-lui-mos-craciun-in-doar-2-luni-cresterea-pib-si-cresterea-salariilor-reale-din-prognoza-aproape-ca-s-au-dublat.html
Exact. Unde-s banii? Ce-ați făcut cu banii? De aia nu ați făcut investiții anul ăsta și țineți țara asta în genunchi ca să aveți de unde culege voturi de la depedenți? De aia de 5 ani nu se construiește decât în bătaie de joc și crește diferența si dintre regiunile din România și dintre România și restul Europei?
Unde-s banii, stimabililor, din creșterile astea umflate cu toate pompele posibile? Exact ca Ceaușescu: raportări peste plan, creșteri de tot felul, dezvoltare si civilizație, oprimii în lume, primii în UE, la toate, peste tot! Și niciun strop de rușine.
(si deontologia nu poate fi decât profesională – înapoi, la școală!)
Tara se va insanatosi numai cand se va darama casa poporului = templul prostiei si nesimtirii romanesti postcomuniste.
Pana atunci comentam…